1EUR = 4.7601 RON | Bucureşti 24 º

Companii

Marile tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea se mută la Londra UPDATE

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea aproba, astăzi, regulamentul care va permite Fondului Proprietatea (FP) să se listeze pe o piaţă alternativă a Bursei din Londra. Mizele sunt foarte mari, dar şi foarte diferite,  pentru marile fonduri de investiţii şi pentru Franklin Templeton (administratorul FP), respectiv pentru  Bursa de Valori Bucureşti (BVB), potrivit profesioniştilor consultaţi de ECONOMICA.NET. Lichiditatea la BVB nu este scopul prinicipal al listării secundare, pentru oficialii Fondului.

18 mar, 2015 | | ECONOMICA.net

„Presupun că oficialii Franklin Templeton au depus mai multe eforturi, astfel încât la ASF să se înţeleagă mai bine problema listării secundare prin titluri de interes şi să nu se repete eşecul din decembrie”, a declarat Marcel Murgoci, director de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, pentru  ECONOMICA.NET.

Consiliul ASF ar putea lua în discuţie şi aproba, azi, regulamentul pentru listarea pe o altă piaţă secundară decât BVB, a fondurilor de investiţii, prin intermediul titlurilor de interes (depositary interests, DIs), potrivit unei declaraţii a lui Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa de capital.

Regulamentul ar permite listarea Fondului Proprietatea (FP) pe o secţiune de piaţă de la Bursa din Londra (Specialist Fund Market), special rezervată titlurilor fondurilor de investiţii. În decembrie regulamentul nu a obţinut majoritatea voturilor în Consiliul ASF.

Listarea secundară a FP, pe o altă piaţă de cât BVB, dă de multă vreme griji suplimentare liderilor pieţei de la Bucureşti, din cauza eventualei scăderi a lichidităţii pe bursa autohtonă.

Pe oficialii FP  nu îi preocupă, însă, creşterea lichidităţii la Bucureşti, când vor listarea la Londra.

"Scopul principal al listării secundare este atragerea de noi investitori străini în Fondul Proprietatea şi în piaţa de capital din România în general, nu creşterea lichidităţii", spune concis unul dintre răspunsurile oficialilor FP la solicitările ECONOMICA.NET.

Oficialii Fondului Proprietatea (FP) nu includ, deocamdată, creşterea lichidităţii, printre efectele atragerii de noi investitori străini în piaţa de capital din România.

Titlurile de interes

Drepturile (titlurile) de interes (DIs) sunt instrumente derivate, emise de un investitor printr-o bancă de investiţii, în contul unui pachet de acţiuni ale unei companii sau fond de investiţii, deja deţinut. Acţiunile vor fi  blocate la Depozitarul Central român, astfel încât să nu fie posibilă circulaţia paralelă a acţiunilor, respectiv a titlurilor emise în contul lor.

Titlurile DIs conferă deţinătorului toate drepturile pe care le au şi proprietarii acţiunilor, cu excepţia dreptului propriu zis de proprietate.

Mizele sunt foarte mari pentru marile fonduri de investiţii acţionare ale FP, pentru Franklin Templeton, administratorul FP, dar şi pentru  Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Aceasta şi-ar putea vedea redusă lichiditatea zilnică, prin transferul unei mari părţi din tranzacţii la Londra, potrivit profesioniştilor consultaţi de ECONOMICA.NET.

Potrivit propriei prezentări, Specialist Fund Market este dedicată investitorilor instituţionali şi profesioniştilor în general, care preferă tranzacţiile mari. 

Jocuri de lichiditate

Brokerii se aşteaptă ca listarea la Londra să rupă din lichiditatea, adică din valoarea tranzacţiilor cu acţiuni FP efectuate la Bucureşti, în ciuda nonşalanţei cu care oficialii Bursei tratează, principial, subiectul listării secundare a Fondului.

„Pe piaţa de la Londra a FP vor fi prezenţi marii jucători şi, teoretic, este logic ca o bună pare din marile tranzacţii să se mute acolo. Pe de altă parte, marii jucători ar cumpăra, la Londra, pachetele mari de la câţiva jucători mai importanţi din ringul BVB, care le acumulează la Bucureşti, pentru a emite noile instrumente”, spune Marcel Murgoci.

Fondul Proprietatea (FP) este frecvent şi de departe cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Nici măcar apariţia noilor atracţii (Romgaz – SNG, şi Electrica – EL) nu au detronat-o, ci doar i-au mai rupt din porţie.

În februarie 2015, tranzacţiile de peste 144 de milioane de lei (32,5 mil. euro) au contat pentru 23,5% din totalul lichidităţii la BVB. Acţiunile Romgaz (SNG) au ocupat 15,7% din piaţă, urmate de cele ale Băncii Transilvania (TLV, 8,9%), BRD (8,5%) şi Electrica (EL, 7,7%).

În cea mai mare parte a timpului FP face o treime din lichiditatea bursei şi au fost numeroase zile, mai ales în primii ani de la listare, în care făcea jumătate sau mai mult.

La BVB, ameninţarea reducerii lichidităţii, ca urmare a transferului marilor tranzacţii la Londra, are legătură cu proiectul de dezvoltare a pieţei locale. Măsurile de creştere a lichidităţii, luate de la intrarea în funcţie a noii conduceri a BVB, au nevoie de timp pentru a da rezultate, iar scăderea lichidităţii ar înrăutăţi statisticile, dar şi veniturile.

Scăderea lichidităţii la BVB înseamnă venituri mai mici pentru bursă. Or, managementul are nevoie de un spaţiu de acţiune cât mai confortabil, pentru a împăca nevoia de a resurse de investiţie, cu apetitul propriilor acţionari pentru dividende.

După ce s-a consumat efectul apariţiei noilor listate, lichiditatea medie zilnică din 2015 a scăzut la aproape 33 de milioane de lei ( 7,3 mil. euro). Maximul a fost în anul de glorie 2007, 55 de milioane de lei (16,6 mil.euro), iar performanţa anului 2014 s-a apropiat de cea din 2007, până la 51 de milioane de lei (11,7 mil. euro).

Anul trecut a fost însă unul de excepţie: anul listării Electrica, când această acţiune a fost inclusă prima oară în portofolii şi, totodată, al doilea după listarea Romgaz. Astfel de evenimente nu se vor repeta curând.

Totuşi, listarea secundară la Londra ar putea să susţină lichiditatea la Bucureşti, în opinia avocatului Cristian Duţescu, unul dintre experţii branşei în piaţa de capital.

Argumentele lui Duţescu: „a) se dezvoltă  imaginea publică a emitentului, b) investitorul de la Londra ar putea, teoretic, de exemplu, să cumpere la Londra titluri de interes şi să intre short (să vândă, n.r.) în România, sau să facă arbitraj” ( să speculeze, pentru a câştiga din diferenţa cotaţiilor de pe cele două pieţe, n.r.), potrivit declaraţiei pentru ECONOMICA.NET a lui Cristian Duţescu.

Mai este invocat „alt factor, al creşterii lichidităţii la Bucureşti,  generat de efectul pozitiv al promovării pe o piaţă importantă a acţiunilor FP”.

Investitorii străini ar observa mai uşor că există piaţă de capital şi la Bucureşti, dacă li se va aduce la Londra una dintre cele mai companii la BVB. Care companie, deloc întâmplător, are în portofolii alte mari companii cotate la BVB.

Oficialii FP invocă, de obicei, exemplul Romgaz, care este listată, la rândul său la Londra, şi care înregistrează lichidităţi mai mici acolo decât la Bucureşti.

„Nu ştiu cât de mult se pot compara acţiunile FP cu SNG, atractivitatea unora este diferită de cea a celorlalte”, spune Marcel Murgoci.

Ce spune Fondul

"Am dori să reiterăm faptul că obiectivul principal al listării secundare este atragerea de noi investitori în Fondul Proprietatea (FP) şi generarea de cerere suplimentară pentru acţiunile FP  din partea investitorilor care nu sunt activi în prezent pe piaţa din România", spun oficialii FP.

Altfel spus, lichiditatea, care nu este obiectivul principal nu este tot una cu "generarea de cerere suplimentară pentru acţiunile FP", care este un obiectiv principal.

Mai departe, răspunsul FP

Segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra, pe care urmează să se listeze DI-urile,  "este o piaţă reglementată UE, normele de transparenţă obişnuite pentru o astfel de piaţă fiind aplicabile", se mai adaugă în răspunsul FP la obiecţiile privind faptul că segmentul numit ar fi o piaţă alternativă, cu rigori mai relaxate de raportare.

"Titlurile de Interes (DI-uri) sunt specifice Bursei de Valori de la Londra (LSE), iar în acest moment peste 150 de companii internaţonale din peste 20 de state sunt listate prin intermediul DI-urilor atat pe piaţa primară, cât şi pe segmentul Specialist Fund Market de la LSE.

Marile jocuri

Fondurile de investiţii străine sunt interesate să-şi poată valorifica mai uşor plasamentele. Fondurile străine sunt principalii acţionari ai FP,  grupaţi mai ales în jurul casei americane de investiţii de risc Elliott Associates. Cele mai multe sunt deja prezente pe piaţa londoneză, unde le-ar fi mai comod să opereze, pentru că partea cea mai mare a operaţiunilor lor se derulează acolo. Altora noi le-ar fi oricum mai comod să intre pe aceasta decât la BVB.  

Acţionarii instituţionali străini controlează peste 53% din acţiunile FP (aferente capitalului social susbscris şi vărsat), iar fondurile administrate de Elliott Associates au circa 16% din acţiunile FP.   Printre celelalte nume sonore din acţionariatul FP se află Morgan Stanley şi The Royal Bank of Scotland, potrivit BVB.

Listarea secundară pe o altă piaţă decât cea a Bursei din Bucureşti (BVB) este o ţintă veche a administratorilor FP de la Franklin Templeton.

Importanţa listării secundare a crescut mult pentru Franklin Tempelton după ce principalii acţionari ai Fondului au impus administratorului FP condiţii severe, ca să-şi păstreze mandatul şi anul viitor. Printre acestea se numără şi reducerea drastică a discountului dintre preţul de piaţă al acţiunii FP şi valoarea activului net pe acţiune (VUAN – averea fondului raportată la numărul de acţiuni).

Reducerea discountului este una dintre mizele listării secundare. Franklin Templeton speră ca, la Londra, preţul titlurilor FP (acele DIs, n.r.) să crească şi să se comporte ca o locomotivă şi pentru preţul acţiunilor la Bucureşti”, spune Marcel Murgoci.

Între timp, susţinut de aceeaşi acţionari, Franklin Templeton a adoptat o strategie de administrare a FP, bazată, printre altele, pe reducerea capitalului social şi reducerea numărului de acţiuni. Un numitor mai mic (numărul de acţiuni) înseamnă un VUAN mai mare.

„Cred că principala grijă a managementului FP este reducerea diferenţei dintre VUAN şi preţul din piaţă. Prin listarea de la Londra (conducerea FP) încearcă să aducă un plus de cerere pentru acţiunile Fondului, lucru de care ar trebui să beneficieze deţinătorii de acţiuni FP din momentul listării. Succesul nu este garantat şi soluţia aleasă nu este neaparat una perfectă, însă eforturile conducerii FP sunt de apreciat”, a declarat directorul general adjunct al casei de brokeraj Tradeville, Ovidiu Dumitrescu,  pentru ECONOMICA.NET.

Reducerea discountului este unul dintre criteriile de care depinde prelungirea mandatului Franklin Templeton de administrator al FP, iar primul termen de control al îndeplinirii acestor criterii este 30 iunie 2015.

Discount-ul dintre valoarea activului net pe acţiune (VUAN) şi preţul de piaţă trebuie să fie de maxim 15% faţă de activul net unitar, nivel care ar fi trebuit menţinut în cel puţin 2/3 din şedinte în perioada 1 octombrie 2014 – 30 iunie 2015. Acum discountul este sub 30%.

„Din informatiile existente, FP ar fi printre cei mai mari emitenţi din categoria sa chiar şi pe piaţa londoneză. Managementul încearcă, prin această listare să aducă acţiunile Fondului în atenţia investitorilor din al doilea cel mai mare centru financiar al planetei. În mod normal o astfel
de expunere nu poate să fie decât pozitivă”, crede Ovidiu Dumitrescu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO