Mario Draghi: BCE nu se mai aşteaptă la o creştere „viguroasă” a inflaţiei ci la una „graduală”

Mario Draghi este în Bali, Indonezia, unde participă la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale.

„Informaţiile pe care le avem acum la dispoziţie continuă să sprijine certitudinea noastră că rata inflaţiei va atinge obiectivul ţintă al BCE, respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%, şi se va menţine la acest nivel după retragerea graduală a măsurilor noastre de stimulare a economiei. În acelaşi timp, incertitudinile legate de sporirea protecţionismului, vulnerabilităţile de pe pieţele emergente şi volatilitatea de pe pieţele financiare au devenit mult mai proeminente în ultima perioadă”, a declarat Draghi.

Continuarea expansiunii zonei euro confirmă politica BCE dar riscurile la adresa perspectivei, de la escaladarea tensiunilor comerciale la ameninţarea unui Brexit dur (hard Brexit), sunt în creştere, a adăugat
şeful BCE.

Acesta a încercat să minimalizeze recentele turbulenţe de pe pieţe – într-o potenţială referire la creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale italiene – sugerând că aceste evoluţii nu au un impact
mai amplu.

„În legătură cu stabilitatea financiară, în linii mari recentele episoade de volatilitate au dus numai la riscuri limitate de contagiune în rândul ţărilor şi al pieţelor financiare”, a declarat Draghi, care a avertizat totuşi asupra creşterii riscurilor externe, care ar putea afecta evoluţia economiei zonei euro.

„O ieşire ordonată a Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un risc limitat la adresa stabilităţii financiare a zonei euro. Totuşi, incertitudinile legate de un Brexit dur ar putea avea efecte importante asupra stabilităţii financiare”, a explicat preşedintele BCE.

În 13 septembrie, Banca Centrală Europeană a decis să menţină politica monetară ultra-relaxată şi, totodată, a confirmat că este în grafic pentru a finaliza programul său de achiziţii de obligaţiuni până la sfârşitul anului.

BCE retrage treptat măsurile de stimulare, după ce inflaţia s-a redresat iar creşterea economiei zonei euro este la un nivel relativ robust. Banca Centrală Europeană a confirmat că va reduce la jumătate, din octombrie, achiziţiile sale lunare de obligaţiuni la 15 miliarde euro,  în linie cu estimările pieţelor financiare.

De asemenea, BCE şi-a menţinut poziţia conform căreia programul său de achiziţii de obligaţiuni ar urma să se încheie până la sfârşitul anului iar ratele dobânzilor nu se vor modifica cel puţin până în vara anului viitor.

Economia zonei euro a înregistrat o creştere de 0,3% în trimestrul doi din 2018, comparativ cu precedentele trei luni, iar Comisia Europeană se aşteaptă la un avans de 2,3% pentru acest an. Rata şomajului a scăzut la 8,2%, de la peste 12% în 2013, dar redresarea rămâne inegală, înregistrându-se rate ale şomajului de 19,5% în Grecia şi de 15,1% în Spania.

Decizia BCE de a retrage treptat măsurile de stimulare face parte dintr-un trend global: marile bănci centrale din întreaga lume îşi înăspresc gradual politica monetară în urma redresării economiei, inclusiv Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Angliei (BoE) şi Banca Centrală a Japoniei (BoJ).