Mario Draghi: Redresarea zonei euro încă este dependentă de sprijinul BCE

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Nu vedem încă o întărire consistentă a dinamicilor preţurilor de bază. Chiar dacă există tendinţe încurajatoare în economia zonei euro, redresarea rămâne puternic dependentă de o serie de condiţii financiare care, în schimb, depind de sprijinul politicii monetare’, a afirmat şeful BCE, într-un discurs rostit la Frankfurt.

Declaraţiile sale sugerează că bilanţul BCE nu va reduce în viitorul apropiat programul de achiziţii de active, care se ridică la 80 de miliarde de euro pe lună. În 8 decembrie, Consiliul guvernatorilor BCE va decide dacă va extinde programul dincolo de martie 2017, în pofida speculaţiilor de pe pieţele de obligaţiuni cu privire la o eventuală reducere progresivă a achiziţiilor de active derulate de BCE.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut uşor în octombrie, până la 0,5%, de la 0,4% în septembrie, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În 8 decembrie, BCE va anunţa şi noile estimări privind inflaţia în perioada 2017 – 2019.

Sectorul bancar global trebuie să fie bine reglementat şi măsurile anunţate deja în acest sens nu trebuie retrase, a afirmat Mario Draghi, pe fondul sporirii temerilor că noua administraţie din SUA va încerca să le atenueze.

Reglementările bancare trebuie să intre într-o perioadă de stabilitate şi nu este necesară redefinirea lor, a explicat şeful BCE, argumentând că o dereglementare excesivă a fost cauza crizei financiare globale.

Victoria lui Donald Trump a crescut speranţele pentru unii şi a provocat temeri altora că multe reglementări din sectorul bancar introduse în ultimul deceniu vor fi retrase, ceea ce va spori riscurile sistemice.

‘Ar trebui să ne concentrăm pe implementare. Măsurile autorităţilor de reglementare ar trebui implementate într-un mod echilibrat, care să asigure condiţii concurenţiale corecte pe plan global’, a afirmat şeful BCE, instituţia care supervizează cele mai mare bănci din zona euro.

Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007 – 2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii.

Comitetul de la Basel, un organism de reglementare bancară ce cuprinde aproape 30 de state, a stabilit data de 31 decembrie 2016 ca termen limită pentru finalizarea revizuirii generale a actualelor reglementări bancare – cunoscute sub numele de Basel III.

Dar cei care se opun noilor reglementări, în special în Europa şi Japonia, consideră că revizuirea a mers prea departe, deoarece se tem că băncile vor trebui să majoreze excesiv de mult nivelul capitalului.

Noile norme Basel III ar urma să intre pe deplin în vigoare abia în 2019, însă organismele globale de reglementare şi presiunea pieţei au presat băncile să respecte mai devreme noile norme şi să înlăture orice îndoială cu privire la soliditatea lor.

Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize. Ele prevăd impunerea pentru instituţiile bancare a unei rate de fonduri proprii de 8%, până la finalul lui 2018.