Mecanismul de supraveghere bancară, sursă a numeroase dezacorduri europene

Primul dintre acestea ar fi calendarul. Mecanismul de supraveghere unică a băncilor din zona euro de către Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să fie primul dintre cei trei piloni ai uniunii bancare europene, urmat de instaurarea unui sistem comun de garantare a depozitelor şi de un altul care va permite restructurarea sau lichidarea la ordin a băncilor în dificultate.

Comisia Europeană (CE) şi anumite ţări precum Franţa, Spania şi Italia vor ca proiectul să fie adoptat înainte de finalul lui 2012, pentru ca să poată fi aplicat progresiv încă de la începutul lui 2013. Ideea este ca fondul de salvare a zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (MES), să poată recapitaliza direct băncile spaniole cât mai curând posibil. „Sunt sigur că propunerea poate fi adoptată până la sfârşitul anului”, a repetat joi comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn.

Pe de altă parte, Germania doreşte ca lucrurile să nu fie grăbite. Ministrul de finanţe german, Wolfgang Schauble, a explicat în mai multe rânduri că BCE nu va fi pregătită să-şi asume aceste sarcini încă de la începutul lui 2013. „Calitatea primează înaintea rapidităţii”, a spus miercuri cancelarul german Angela Merkel, repetând joi, la sosirea la summit, că doreşte să se lucreze „foarte repede dar şi în profunzime”.

Finlanda este şi ea pe aceeaşi linie. „Nu este o chestiune de zile sau săptămâni, este o chestiune de calitate a deciziei”, a spus joi premierul finlandez Jyrki Katainen.

Un alt punct de divergenţă este dimensiunea dispozitivului. Proiectul Comisiei Europene prevede încredinţarea către BCE a supravegherii celor 6.200 de bănci din zona euro, începând cu cele ale ţărilor care au solicitat pachete de asistenţă financiară, urmând ca apoi dispozitivul să fie extins până în ianuarie 2014 la toate instituţiile de credit.

Germania apreciază însă că băncile cele mai mici, printre care şi băncile regionale germane, trebuie să fie excluse.

Rămâne, de asemenea, să se stabilească sub ce formă să fie asociate la procesul de decizie ţările care doresc să intre în sistem dar încă nu fac parte din zona euro şi nu sunt deci reprezentate în BCE, precum Polonia. Va trebui deci să se decidă cine va fi însărcinat cu supravegherea băncilor din zona euro situate în alte ţări europene. Premierul ceh Petr Necas a ameninţat miercuri că va bloca proiectul care riscă, susţine el, să afecteze stabilitatea pieţii bancare din Cehia, unde 95% dintre instituţiile de credit sunt sucursale ale unor societăţi străine.

De asemenea, suscită discuţii greutatea pe care o va avea BCE în cadrul Autorităţii bancare europene (EBA), care va rămâne însărcinată cu reglementarea bancară la nivelul întregii UE. Dacă BCE, în calitate de supraveghetor unic al zonei euro, votează în numele celor 17 în instanţele de decizie ale EBA, celelalte zece riscă să se afle, în mod automat, în minoritate. Marea Britanie şi Suedia sunt două dintre ţările care se opun vehement acestui lucru.