Ministerul Energiei a prelungit perioada de consultare publică privind revizuirea Planului Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC)

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Urmare a solicitărilor primite în cadrul consultării publice aferente proiectului PNIESC revizuit, în scopul colectării propunerilor tuturor părţilor interesate cu privire la acesta, perioada de transmitere a comentariilor şi observaţiilor se prelungeşte până la data de 15 martie 2024”, transmite ministerul.

Totodată, Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice în intervalul 15 februarie – 15 martie cu privire la proiectul PNIESC revizuit, în baza observaţiilor primite în perioada de consultare publică, respectiv a recomandărilor Comisiei Europene.

Organizaţiile Declic, Bankwatch, Greenpeace, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) şi 2Celsius au acuzat Ministrul Energiei de falsă consultare publică în legătură cu Planul Naţional din domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), invocând faptul că instituţia a pus în dezbatere publică proiectul fără să anunţe chiar înainte de Crăciun, cu termen până pe 21 ianuarie 2024, şi au solicitat prelungirea consultărilor publice.

„Mai mult, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Energiei la capitolul ‘Despre noi’ şi nu în secţiunea dedicată transparenţei publice. Acest lucru dovedeşte lipsa unui interes real al Ministerului Energiei pentru opinia societăţii civile. Pentru a permite o analiză corectă şi detaliată a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, organizaţiile de mediu cer prelungirea consultărilor publice. O astfel de solicitare a fost trimisă şi către Cabinetul ministrului Sebastian Burduja. Consultările cu societatea civilă sunt extrem de importante, având în vedere criticile aduse de Comisia Europeană referitoare la energia din surse regenerabile, unde ţinta asumată de România prin PNIESC este de doar 34% în consumul final brut de energie până în 2030. Această ţintă este sub cota de 41% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanţa uniunii energetice şi acţiunile climatice”, se arată într-un comunicat de presă al activiştilor de mediu.

Potrivit sursei citate, Guvernul nu a propus măsuri concrete pentru reducerea utilizării gazului fosil şi eliminarea treptată a subvenţiilor pentru combustibili fosili.

„Traiectoria spre care se îndreaptă de fapt România este de creştere a cantităţii de gaze şi petrol utilizate, lucru ce ar putea să nu fie compatibil cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lipsesc informaţii despre cum planifică România să reducă sărăcia energetică şi să încurajeze tranziţia justă la o economie cu emisii scăzute de CO2, atât din perspectiva unor planuri concrete, cât şi a finanţării”, au menţionat organizaţiile non-guvernamentale.

În viziunea acestora, statele-membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, sunt obligate să stabilească „un dialog multianual privind clima şi energia […] în care autorităţile locale, organizaţiile societăţii civile, comunitatea de afaceri, investitorii şi alte părţi interesate relevante, precum şi publicul în general, să poată participa activ şi să discute diferitele scenarii vizate pentru politici energetice şi climatice, inclusiv pe termen lung, şi să evalueze progresul”.

În 2019, Comitetul de Conformitate al Convenţiei de la Aarhus a emis un Aviz către Uniunea Europeană, care a reiterat că procesele de consultare publică ar trebui să asigure, printre altele, că: aranjamentele sunt transparente şi corecte; informaţiile necesare sunt furnizate publicului; există termene rezonabile pentru consultare; se iau în considerare rezultatele participării publice.

„Cu toate acestea, PNIESC revizuit nu îndeplineşte aceste criterii cruciale. Planul a fost publicat într-o secţiune a site-ului Ministerului Energiei unde nu se publică de obicei anunţuri sau decizii administrative, iar anunţul nu a fost publicat în mass-media, aşa cum indică legea transparenţei decizionale. (…) În acest caz, anunţul a fost făcut într-o singură publicaţie online, o singură dată, contrar obligaţiilor prevăzute de legislaţie”, au susţinut ONG-urile.

În acest context, organizaţiile de mediu au solicitat Ministerului Energiei organizarea unei dezbateri publice la care să poată avea acces toate persoanele interesate.

La finele lunii noiembrie a anului trecut, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, organizat la Cluj de Distribuţie Energie Electrică România, că instituţia pe care o conduce şi-a propus un termen ambiţios, dar nu imposibil, ca în primăvară (în 2024 – n. r.) România să aibă o Strategie Energetică Naţională şi un capitol care să fie pe securitatea cibernetică în sectorul energetic.