Miniştrii de Finanţe din zona euro vor prezenta pe 7 aprilie instrumentele menite să ajute la sprijinirea economiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, a adăugat Centeno, în următoarele zile, miniştrii de Finanţe din zona euro vor accelera discuţiile privind folosirea Mecanismului european de stabilitate (ESM) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a contracara declinul economic provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19).

În 7 aprilie, Eurogrupul va avea o teleconferinţă unde se vor analiza măsurile de sprijin, aşa cum au cerut liderii UE săptămâna trecută, după disputa privind emiterea unor „euroobligaţiuni”, care ar împărţi riscurile pentru datoriile celor 19 state care au adoptat moneda unică.

În timp ce nouă ţări, inclusiv Italia, Franţa şi Spania susţin emiterea de „euroobligaţiuni”, ideea nu este acceptată de Germania, Olanda şi Finlanda.

Germania este dispusă să ajute ţările afectate, cum ar fi Italia, dar „pentru asta avem Mecanismul european de stabilitate, care poate activa miliarde de euro”, au declarat pentru Reuters surse germane.

ESM dispune de o putere de peste 400 miliarde de euro şi are drept sarcină principală salvarea ţărilor care şi-au pierdut capacitatea de a se împrumuta de pe pieţe, ceea ce nu este cazul în prezent. Însă, Mecanismul european de stabilitate poate oferi de asemenea ţărilor care solicită o garanţie de împrumut, adică o sumă importantă care în principiu nu va fi utilizată, dar care trimite un semnal pentru a linişti pieţele.

Pandemia de Covid-19 a pus în genunchi economia europeană, Italia fiind afectată în mod special, autorităţile de la Roma, cu sprijinul Franţei şi Spaniei, mizând pe un răspuns important din partea partenerilor europeni, într-un act istoric de solidaritate fianciară. Însă, ţările nordice susţin că măsurile de relansare anunţate de Banca Centrală Europeană sunt suficiente pentru moment, dacă vor fi sprijinite de cheltuieli la nivel naţional.

Această diviziune între nord şi sud nu este nouă. Statele bogate din nord sunt partizane ale disciplinei financiare şi au privit cu neîncredere statele din sud, pe care le consideră mai puţin disciplinate în materie de cheltuieli, în special după criza datoriilor din zona euro.

Banca Centrală Europeană a lansat un pachet de măsuri de stimulare pentru a ajuta economia zonei euro să facă faţă şocului provocat de epidemie, relaxând şi mai mult politica sa monetară deja ultrarelaxată, majorând programul de achiziţii de active cu încă 120 de miliarde de euro şi oferind credite de urgenţă pentru bănci, menţinând în acelaşi timp ratele dobânzilor nemodificate.

De asemenea, BCE a anunţat un program de achiziţii pentru sprijinirea economiei, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, care vor fi efectuate până la sfârşitul acestui an.