Miza economică a anexării Crimeii: gazele din Marea Neagră

La o primă aproximare, numai rezervele de gaz din blocul Skifska din Marea Neagră ar fi estimate la 200-250 de miliarde de metri cubi.

Valoarea de piaţă actuală a perimetrului se apropie de 90 de miliarde de dolari, dar acesta aparţine încă Ucrainei, legal, şi va fi subiect de arbitraj internaţional.

Până când va putea beneficia economic de anexarea Crimeii, Rusia va trebui să investească masiv în peninsulă, iar pentru explorarea resurselor naturale Rusia are mare nevoie de tehnologiile occidentale, mai greu de obţinut fără un compromis politic, ceea ce este, deocamdată, greu de prevăzut.

Deocamdată, Crimeea produce doar atâtea gaze naturale cât consumă, şi poate scoate şapte milioane de tone de ţiţei pe an (mai mult decât România).

Crimeea produce numai 10 – 20 % din energia de care are nevoie. Ucraina livrează restul.

Agricultura peninsulei ar rămâne fără apă, dacă Ucraina i-ar tăia aprovizionarea.

Turismul a ieşit deja din prim plan economiei regiunii, în ciuda atracţiilor litoralului Mării Negre. Regiunea va fi percepută multă vreme drept nesigură, potrivit cutumelor turoperatorilor.

Vestita staţiune de la Yalta, rămasă în istorie ca gazdă a întâlnirii liderilor coaliţiei antihitleriste Roosvelt, Churchill şi Stalin, va fi multă vreme ocolită de turişti.

Totodată, circa 70% din cei peste şase milioane de turişti care au vizitat anual peninsula până acum au fost ucrainieni, potrivit Russia Today. Postul TV, apropiat politicii lui Vladimir Putin, estimează, totuşi o cădere a turismului cu numai 30% şi crede că aceasta va fi suplinită de ruşi, care ar fi mai bogaţi.

În funcţie de sursă, turismul este creditat cu o contribuţie de 6% până la mai mult de jumătate din produsul intern brut (PIB) al Crimeei, estimat la 4,3 miliarde de dolari.

Economia peninsulei va avea nevoie de un ajutor financiar de urgenţă consistent din partea Rusiei, care s-ar putea ridica la un miliard de dolari.

„Pe cap de locuitor”, ajutorul ar fi mai mic decât a pompat Rusia în Osetia de Nord, atunci când a invadat Georgia. Crimeea are două milioane de locuitori.

Investiţiile Rusiei vor ajunge la peste cinci miliarde de dolari, potrivit noului prim ministru al republicii secesioniste, citat de Worldcrunch.com. Declaraţia a fost făcută  acum două săptămâni, după o întîlnire cu  Dmitri Medvedev, premierul Rusiei.

Circa 80% din nevoia de apă a Crimeei este asigurată, încă, de Ucraina, printr-un canal care vine din râul Nipru. La fel, două treimi din energia consumată de Crimeea vine tot din Ucraina, potrivit The Economist.

Agricultura contează, oficial, pentru 10% din PIB-ul Crimeii, potrivit The Economist, dar Ucraina va încerca să obţină cât mai mult din negocierea resurselor de apă.

Industria prelucrătoare (chimică) şi mineritul (fier) acoperă 16% din PIB,  dar energia ucrainiană s-ar putea scumpi fel de mult cât s-a scumpit gazul rusesc pentru Ucraina.

În fine, turismul, ca şi agricultura sunt surse de venit neimpozabil pentru populaţie. Oficial, turismul contează doar pentru 6% din PIB, deşi nu se ştie exact ce conţine capitolul „servicii”, care acoperă 60%.

Turismul se face în Crimeea mai mult la negru, cu banii în mână.

Consumul de gaze naturale al Crimeii ar putea fi asigurat din resurse proprii. Există capacităţi de producţie de  7 milioane de tone de ţiţei pe an, potrivit Russia Today, dar nu există nici o rafinărie locală.

În plus a devenit problematică asocierea de un miliard de dolari cu Exxon Mobile şi Royal Dutch Shell pentru explorarea perimetrelor petroliere offshore, care vor fi luate Ucrainei.

Crimeea îşi produce doar 10% din energia de care are nevoie, restul venind de la centralele electrice ucrainiene.

Până la reuşita unui eventual compromis ruso – ucrainian (gaze pentru Ucraina contra energie pentru Crimeea), peninsula ar putea suferi deseori de pană de curent.

Construcţia termocentralelor bazate pe gazele naturale locale va dura circa trei ani şi vor costa 1,8 miliarde de dolari. De asemenea sunt necesare noi conexiuni cu magistralele electrice din Rusia de sud.

Fără ajutor extern, bugetul public al Crimeei va suferi un şoc, după separarea de Ucraina, al cărei buget central îi asigura 70% din cheltuieli, cu toate că toate taxele percepute rămâneau la dispoziţia guvernului local.

Pensiile din Crimeea au fost plătite de bugetul central al Ucrainei, deşi acesta nu primea decât 24% din sumele virate în acest sens de contribuabilii locali.

Costul anexării Crimeei s-ar ridica la peste 100 de milioane de dolari pe lună.

Russia Today nu vede însă probleme ca negocierile cu americanii să fie reluate, după cum şi turismul se va relansa odată ce ruşii vor suplini absenţa ucrainienilor, care şi aşa erau de trei ori mai săraci decât fraţii lor ortodocşi de la răsărit.