Muncitori extracomunitari cu destinaţia România, blocaţi în puncte de tranzit din cauza conflictului din Iran. Angajatorii români intră în luna a doua cu posturi vacante neacoperite – Patronat

Amploarea acestui blocaj

„Nu există o cifră oficială centralizată pentru această fereastră specifică, dar putem face o estimare realistă. Din cei aproximativ 160.000 de muncitori non-UE cu permis de muncă activ în România în 2025, peste 60% dintre ei provin din Asia de Sud. Lunar, în mod normal, sosesc câteva mii de muncitori noi. Cei cu vize emise și zboruri rezervate prin huburile din Dubai, Doha și Abu Dhabi, care acum sunt închise sau haotice, reprezintă o parte semnificativă din acest flux”, a declarat Corina Constantin, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).

„Cel mai dur afectați sunt muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh, tocmai țările din care România importă cel mai mult forță de muncă în domeniile producție, construcții și HoReCa. Practic, toate zborurile acestor lucrători tranzitau huburile din Golf care sunt fie complet închise, fie grav perturbate de la declanșarea conflictului”, a explicat Corina Constantin.

Pe lângă lipsa zborurilor, creșterea costurilor logistice reprezintă o povară imensă pentru firmele românești, iar în acest sens ,,este o combinație de trei probleme care se suprapun și se amplifică reciproc. În primul rând, lipsa zborurilor directe, iar în al doilea rând, rutele ocolitoare care aglomerează huburi alternative. Dar poate cel mai dureros impact practic este explozia prețurilor, deoarece prețul combustibilului pentru avioane a urcat vertiginos, iar pentru un angajator care suportă costul biletului, această creștere se traduce direct în costuri suplimentare de câteva sute de euro per muncitor. Mai mult decât atât, prețul biletelor de avion s-a triplat în această perioadă din cauza cererii ridicate pe rutele alternative și a costurilor operaționale imense”, a spus Corina Constantin, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).

Consecințele încep să se simtă deja la nivelul producției, fiindcă posturile vacante rămân neacoperite.

„Concret, înseamnă că angajatorii din producție, construcții și HoReCa intră în luna a doua cu posturi vacante neacoperite, la care se adaugă presiunea contractelor cu beneficiarii de servicii. Un muncitor care nu sosește la timp înseamnă fie producție redusă, fie că angajatorul e nevoit să acopere temporar cu forță de muncă locală mai scumpă sau cu ore suplimentare. Riscul de amânare a unor proiecte este real mai ales în construcții și producție, unde angajatorii lucrează cu termene contractuale stricte față de beneficiari. Un proiect cu treizeci sau cincizeci de muncitori așteptați dintr-un flux care s-a blocat poate acumula întârzieri de câteva săptămâni”, a mai spus Corina Constantin.

Cea mai mare temere a angajatorilor rămâne însă birocrația rigidă care vizează valabilitatea documentelor într-un context de forță majoră.

„Situația lor este cea mai delicată. Viza de lungă ședere pentru muncă are o valabilitate limitată și este strict corelată cu avizul de angajare. Un muncitor care are viză în pașaport, dar nu poate zbura din cauza conflictului, consumă din această fereastră de valabilitate fără să ajungă în România. Dacă blocajul durează suficient de mult, viza poate expira înainte ca el să ajungă. Nu este vina nimănui, nici a angajatorului, nici a muncitorului, dar consecințele administrative sunt la fel de reale. În cazul în care viza expiră, procedura trebuie reluată de la zero, ceea ce înseamnă că un muncitor al cărui dosar expiră azi ar putea ajunge în România abia la începutul lui 2027. Este un scenariu dramatic atât pentru angajator, cât și pentru muncitor. Sperăm că IGI și MAE vor găsi mecanisme de prelungire sau de revalidare excepțională pentru cazurile blocate din cauza conflictului, deoarece există precedent din perioada Covid, când s-au dat prorogări administrative”, a explicat Corina Constantin.