NATO asigură Lituania că rămâne vigilentă și că e pregătită să o apere, după incidentul cu drone rusești

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat cu ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, despre recentele încălcări ale spaţiului aerian lituanian de către drone militare ruse. NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenţi şi pregătiţi să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a scris un purtător de cuvânt al NATO pe reţelele de socializare, după ce Lituania a cerut marţi Alianţei să-i consolideze apărarea antiaeriană în urma acestor incidente.

Pe 28 iulie, o dronă ce pare că a fost lansată de Rusia în direcţia Ucrainei, dar a fost dezorientată de sistemele de război electronic ale armatei ucrainene, şi-a pierdut traiectoria şi astfel şi-a schimbat direcţia către Belarus şi apoi către Lituania, unde s-a prăbuşit întâmplător chiar în perimetrul unei baze militare, fiind descoperită acolo abia câteva zile mai târziu.

Potrivit şefului Statului Major al armatei lituaniene, aceasta a fost o dronă Gerbera, o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, aceasta din urmă fiind folosită intens de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei. Dronele Gerbera sunt folosite mai mult ca momeli pentru a deruta apărarea antiaeriană ucraineană. Totuşi, cea care s-a prăbuşit în Lituania transporta circa 2 kilograme de explozibil.

O dronă similară a pătruns în Lituania tot dinspre Belarus pe 10 iulie, provocând panică în rândul autorităţilor ţării baltice. Premierul Gintautas Paluckas (care între timp a demisionat) şi preşedintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost atunci duşi pentru scurt timp în adăposturi antiaeriene. În cele din urmă, autorităţile şi-au dat seama că drona nu reprezenta niciun pericol.

Pentru a combate dronele, pe lângă sistemele de apărare aeriană folosite pentru a le doborî, Ucraina foloseşte şi mijloace de război electronic, inclusiv tehnica denumită „GPS spoofing”, o tehnologie care deturnează dronele de la traiectorie prin interferenţe în coordonatele lor GPS corecte, astfel că dronele se prăbuşesc la întâmplare departe de ţintele prestabilite.