Ne aşteaptă o săptămână de foc: fără repo de la BNR, ROBOR va creşte toată săptămâna, pe majoritatea scadenţelor

La sfârşitul săptămânii trecute, ROBOR pe termen scurt, o săptâmână şi o lună, a crescut cu circa 65 de puncte de bază, iar ROBOR la 3 luni a sărit la 3,39% , în timp ce la 6 luni a ajuns să fie egal cu dobânda pe care o percepe BNR la împrumuturile overnight (de pe o zi pe alta) băncilor comerciale care au nevoie de lichidităţi, 3,50% (Rata Lombard). După cum este și firesc, ROBOR la 9 și la 12 luni a depășit deja nivelul ratei Lombard înglobând deja viitoarele majorări de dobândă de politică monetară din prima parte a anului viitor.

Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, este de părere că „era de așteptat să avem o creștere a dobânzilor interbancare pe scadențe scurte, justificate de plățile către bugetul de stat din zilele de 24 și 25 octombrie, care înglobează atât impozitele lunare ale firmelor, cât și cele trimestriale, care în această lună se suprapun. În al doilea rând este vorba de un sfârșit de perioadă de constituire a rezervei și începerea unui ciclu nou după 24 octombrie”. Acesta precizează că „majorarea dobânzilor la împrumuturile pe termen scurt, în special cele pe o săptămână, avea toată justilificarea, dar la majorarea dobânzilor pe termen lung, inclusiv ROBOR pe trei luni, nu văd nici o logică. Dar probabil, jucătorii se mută pe toate scadențele”, precizează Dumitru.

La rândul său, Ciprian Dascălu, economistul șef al ING Bank, enumerează aceleași motive pentru majorarea dobânzilor interbancare pe termen scurt, dar precizează că evoluția acestora în săptămâna 22-26 octombrie va depinde foarte mult de decizia ca BNR să intervină sau nu în piață cu o operațiune REPO, de injecție reversibilă de lichiditate în piața monetară. „De două săptămâni, BNR nu a mai intrat în piață cu operațiuni REPO. Dacă nu intră luni, vom avea în continuare creșteri ale dobânzilor de pe piața interbancară. Motivele pro operațiuni REPO sunt deficitele de lichiditate, dar există și motive contra, BNR poate avea îngrijorări legate de presiunile pe curs”, a declarat Ciprian Dascălu. Într-adevăr, săptămâna trecută, cursul leu/euro a forțat aprope zilnic nivelul de 4,67 lei.

Horia Braun, economistul șef al BCR, găsește un motiv suplimentar deficitului de lichiditate din acestaă săptămână: ministerul Finanțelor a împrumutat masi mult de la bănci decât era stabilit inițial în calendar: circa 800 de milioane de lei față de 500 de milioane de lei la cât era stabilită inițial emisiunea. Este un alt motiv pe lângă cele enumerate care au condus la restrângerea lichidității din piață.

Ceea ce subliniază de asemenea toți economiștii șefi ai băncilor este faptul că, după vârful de plată de circa 8 miliarde de lei pe care îl va avea Ministerul Finanțelor la sfârșitul lunii noiembrie, și tendințele de cheltuieli din ultima luna a anului va determina ROBOR la 3 luni să se întoarcă spre nivelul de 3%. ING Bank este singura instituție de credit care precizează că ROBOR la 3 luni va încheia anul cu un nivel de 3,20%. În rest, pentru cursul de schimb, atât ING Bank cât și Raiffeisen Bank, merg spre un nivel de 4,7 lei pentru un euro la sfârșitul lunii decembrie.