Negrescu: România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene

România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene şi faptul că, astăzi, discutăm despre blockchain, securitate, infrastructură şi Inteligenţă Artificială ne arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluţia digitală, a declarat, joi, vicepreşedintele Parlamentului European (PE), Victor Negrescu, într-un mesaj video transmis cu ocazia Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025.
AGERPRES - J, 10 apr. 2025, 11:56
Negrescu: România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene

„Faptul că, astăzi, discutăm în acest cadru despre inteligenţă digitală, blockchain, securitate, infrastructură, Inteligenţă Artificială şi cooperarea între instituţii, mediul privat şi experţi arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluţia digitală. Suntem parte din arhitecţii ei şi cred cu tărie că România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene. Un sector IT performant care contribuie cu aproape 8% la Produsul Intern Brut, o comunitate digitală activă, recunoscute internaţional pentru inovare şi un apetit social real pentru adopţia tehnologiei, trebuie să spunem lucrul acesta. România este între primele state europene la nivel de conectivitate şi utilizare a noilor tehnologii, deşi în continuare avem discrepanţe uriaşe. Uniunea Europeană a lansat recent iniţiativa ambiţioasă de care trebuie să profităm, precum crearea de fabrici AI – centre de inovaţie dedicate aplicării inteligente artificiale în economie şi în administraţie. Zeci de astfel de hub-uri au fost finanţate la nivel european. România face parte dintr-un astfel de proiect, însă acum am propus şi lucrez împreună ministerul şi partenerii de aici din sală, la crearea unei fabrici AI la noi în ţară. De asemenea, la nivel european investim în crearea unei reţele de academii de Inteligenţă Artificială, unde punem împreună resursele de formare şi dorim să formăm mii de europeni în ceea ce înseamnă proiectarea şi aplicarea algoritmilor de inteligenţă artificială în mai multe domenii: sănătate, educaţie, energie, securitate sau administraţie publică”, a spus Negrescu, scrie Agerpres.

În viziunea oficialului PE, dezvoltarea de proiecte mari de infrastructură de procesare a datelor are ca scop asigurarea suveranităţii la nivel tehnologic.

„În paralel, susţinem dezvoltarea de Giga Factories Digital, centre de date şi infrastructură de procesare de mare putere, sprijinite din bugetul european. Scopul este să asigurăm suveranitate noastră tehnologică şi să reducem dependenţa faţă de infrastructuri externe. Patru proiecte vor fi finanţate şi tare aş vrea să fie şi România printre ele. Dar tehnologia nu este doar despre viteză, ci despre valoarea adăugată pentru oameni, despre încredere, despre etică şi nu trebuie să uităm acest ultim aspect. În calitate de negociator-şef al bugetului Uniunii Europene pentru anul 2025, am susţinut ca Uniunea Europeană să investească strategic în domeniul digital şi pentru asta o să mă lupt şi în viitorul cadru financiar multianual. Pentru 2025 am obţinut peste 10 miliarde de euro în plus la buget şi din această sumă, 422 de milioane de euro au mers către educaţia digitală, 20 de milioane de euro au mers către cercetarea în tehnologii emergente, inclusiv blockchain şi Inteligenţă Artificială. Totodată, din aceste sume investim în mod direct în securitate cibernetică şi digitalizarea serviciilor publice”, a afirmat Victor Negrescu.

Acesta a punctat, totodată, ideea că tehnologia blockchain reprezintă o infrastructură de încredere care permite gestionarea în siguranţă a datelor, activelor şi a interacţiunilor între instituţii şi nu numai.

„Nu putem vorbi de digitalizare fără accesibilitate, încredere şi securitate, iar aici blockchain-ul joacă un rol central. Tehnologia blockchain nu este doar o expresie la modă, este o infrastructură de încredere care ne permite să gestionăm datele, identităţile, activele şi interacţiunile într-un mod sigur, verificabil şi descentralizat. De aceea, trebuie să operaţionalizăm această tehnologie. Gândiţi-vă, de exemplu, cum ar fi să avem sisteme financiare mai transparente, date medicale protejate şi accesibile, în siguranţă, contracte şi tranzacţii publice monitorizate automat şi corect. De asemenea, ne gândim la interoperabilitatea între instituţii, fără birocraţie, fără opacitate. România, prin iniţiative concrete şi integrate în ecosistemele europene, poate fi un lider în acest domeniu. Dar trebuie să construim mai mult decât aplicaţii tehnologice. Nu trebuie doar să bifăm proiecte, trebuie să construim ecosisteme de încredere, cu reglementare clară, cu educaţie digitală accesibilă, cu infrastructură performantă şi interoperabilă, cu sprijin real pentru inovatori şi startup-uri”, a susţinut europarlamentarul.

Politicianul apreciază că, la momentul actual, Europa are nevoie de o strategie industrială digitală, care să creeze soluţii în Europa.

„România poate juca un rol strategic în acest demers. Aşa cum am spus şi în Parlamentul European, nu putem accepta o Europă digitală cu două viteze. De aceea am propus la nivel european extinderea reţelelor digitale în regiunile mai puţin dezvoltate, crearea de incubatoare digitale în toate regiunile Europei şi iată că se întâmplă. De asemenea, subvenţii pentru accesul la echipamente şi software educaţional. Ne trebuie un plan european coerent pentru reducerea fracturii digitale. Nu ne lipseşte nici tehnologia, nici competenţa. Ne trebuie viziune, coordonare şi curaj. Putem să facem lucrurile acestea pentru noi, nu împotriva cuiva. Să nu vorbim doar despre ce ar putea deveni România digitală şi să arătăm ce facem deja, pentru că avem multe exemple de succes, mai ales în mediul privat. Să trecem de la planuri ambiţioase la platforme funcţionale, de la idei vizionare la soluţii care aduc valoarea reală. Viitorul digital nu se poate construi de la sine, nu poate fi o simplă întâmplare. România are potenţialul să fie tigrul digital al Europei cu multă forţă şi viteză, dar trebuie să fim încrezători”, a subliniat Victor Negrescu.

ICI Bucureşti organizează, în această săptămână (8 – 11 aprilie), la Palatul Parlamentului, o nouă ediţie Digital Innovation Summit Bucharest (DISB). Evenimentul din acest an reuneşte peste 200 de speakeri din mai mult de 30 de ţări.

În cadrul summitului sunt programate să aibă loc cinci conferinţe emblematice: ediţia a VIII-a a Forumului pentru Protecţia Infrastructurilor Critice (CIP Forum), cea de-a patra Conferinţă Internaţională de Diplomaţie Cibernetică (ICCD), a 20-a Conferinţă Internaţională de Învăţare Virtuală (ICVL), a 23-a Conferinţă Naţională de Educaţie Virtuală (CNIV) şi primul Forum de Inteligenţă Blockchain. Pe lângă aceste evenimente, DISB 2025 va găzdui şi Adunarea Anuală a Eurodefence (RIE).

Te-ar mai putea interesa și
Încă un aeroport din România își face parc fotovoltaic
Încă un aeroport din România își face parc fotovoltaic
Un parc fotovoltaic va fi realizat în vecinătatea Aeroportului Internaţional Maramureş (AIM), printr-o investiţie de 61 de milioane de lei, urmând să asigure o parte din necesarul de energie......
Trump anunţă o nouă revoluţie. Ce pregăteşte America
Trump anunţă o nouă revoluţie. Ce pregăteşte America
Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat marţi investiţii de 92 de miliarde de dolari în energia şi infrastructurile ...
ROCA Investments iese din afacerea Artesana, după cinci ani de la investiția în producătorul de lactate
ROCA Investments iese din afacerea Artesana, după cinci ani de la investiția în producătorul de lactate
ROCA Investments anunță vânzarea întregii sale participații de 20% din compania Artesana, către Booster Capital un ...
Piaţa de energie este la fel de puţin pregătită pentru liberalizare, după aproape 4 ani de subvenţii – BNS. Ce propun sindicaliștii VIDEO
Piaţa de energie este la fel de puţin pregătită pentru liberalizare, după aproape 4 ani de subvenţii – BNS. Ce propun ...
Piaţa de energie electrică este la fel de puţin pregătită pentru liberalizare, după aproape 4 ani de subvenţii, contextul ...