Nici nu apucăm să ne ducem la FMI

Funcționarii din Ministerul de Finanțe, ANAF, Trezorerie și așa mai departe, amenință că intră mâine-poimâine  în grevă generală dacă Guvernul va adopta măsuri de consolidare fiscală (în cazul lor din câte înțeleg ar fi vorba de pierderea tichetelor de vacanță). Ei se manifestă astfel preventiv, deoarece așa cum se știe nu există încă un astfel de pachet de măsuri, din păcate. Mai mult decât atât, ei solicită majorări salariale. Din date publice reiese că  ”finanțiștii”, așa cum se alintă personalul din MF, n-ar fi chiar cei mai amărâți dintre bugetari. Din punctul meu de vedere, momentul este unul semnificativ pentru nivelul foarte scăzut de înțelegere a necesității aducerii sub control a deficitului bugetar. Pentru că s-ar fi putut presupune că măcar cei ce se ocupă teoretic zilnic cu gestionarea banului public să priceapă mult mai bine situația bugetului decât oamenii de rând, fie ei bugetari, sau nu. Iată că nu este cazul.
Daniel Oanţă - mar, 22 aug. 2023, 15:20
Nici nu apucăm să ne ducem la FMI

La fel cum profesorii au amenințat cu sistarea examenelor naționale, medicii cu închiderea spitalelor, magistrații cu suspendarea proceselor, polițiștii cu mai știu eu ce, iată că finanțiștii sunt gata să-nceteze plățile pentru toate categoriile de ”oameni ai muncii” dacă sunt lipsiți de tichetele de vacanță. Practic, periodic, fiecare din aceste categorii de personal este capabilă să blocheze în orice moment servicii publice esențiale, indiferent de situația veniturilor bugetare din care ele sunt plătite. De partea cealaltă, mediul privat protestează vehement la cea mai mică intenție de majorare a taxelor datorate statului, sau se arată a fi în multe cazuri incapabil de a funcționa în lipsa facilităților fiscale acordate pe termen nedefinit, rente viagere.  Complicată situație, să nu poți nici să scazi cheltuielile, nici să crești veniturile ca să scazi deficitul, nu i așa? Soluția teoretică nu poate fi decât împrumutul. Și-așa a și fost, de la wageledgrowth încoace, întrucât economia țării, cu toate că a crescut spectaculos,  veniturile bugetare nu au putut ține pasul cu amploarea creșterilor cheltuielilor salariale (nici nu aveau cum devreme ce simultan nivelul taxării a scăzut) .

Deficitul bugetar, datoria publică, deficitul extern au crescut toate, mult peste nivelurile de alarmă pe care orice economist cu cunoștințe decente le cunoaște. Acum aud din ce în ce mai des replici de genul ”nu mă interesează, să plătească cine le-a făcut, împrumuturile, deficitele, nu eu”.  Este greșit, datoriile astea, deficitele sunt opera noastră colectivă, chiar dacă rostogolirea datoriei publice va cădea pe umerii urmașilor în bună parte, ca o moștenire imorală și costisitoare. Ok, spun alții să facă cum au făcut și pînă acum, să se (deși să ne ar fi corect și exact) împrumute, dar să nu se atingă de veniturile mele sau de scutirea mea de taxe, după caz. Acesta este punctul în care Guvernul, economiștii, influencerii să vină să explice de ce împrumuturile nu mai pot fi  soluția singulară și de ce este inevitabil să ajustăm cheltuieli și să creștem veniturile statului și ce se va-ntâmpla exact dacă nu o facem. Varianta aleasă, potrivit căreia ”ne obligă Uniunea Europeană” nu este decât o minciună și apă la moară analfabeților economici și formațiunilor politice naționaliste. Explicația onestă ar fi că politicile fiscale și de venituri au fost proaste și că nu puteau duce la alt deznodământ.

O altă explicație, pe înțelesul oamenilor, ar fi că mărimea deficitul bugetar, datoriei publice, deficitului extern chestii care sună bizar deși n-ar trebui după atâția ani de economie de piață, ne-impiedică să ne împrumutăm în continuare ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Că ăia care ne dau bani cu împrumut, ca și agențiile de rating, stau cu ochii pe abstracțiunile astea ca pe butelie. Și că pot oricând să ceară dobânzi și mai mari decât acum dacă nu facem ceva, iar agențiile de rating să ne trimită la junk, la gunoi adică. Investitorii vor fi astfel avertizați să nu arunce banii într-un tomberon, ca să fim mai plastici.  Din această cauză, nu Uniunea Europeană ne obligă să reducem deficitul, ci pur și simplu imposibilitatea finanțării lui în condiții neschimbate. Și mai pe înțeles pentru funcționarii finanțiști, pierderea tichetelor de vacanță ar fi un mizilc față de ce se poate întâmpla.

Guvernatorul BNR a sintetizat  ”Nici nu apucăm să ne ducem la FMI”.  Corecția aplicată de piețe va fi fulgerătoare și nemiloasă. Și dacă amintirea anilor 2008-2010 nu este încă proaspătă, imaginați-vă ceva de vreo 2 ori mai rău fără a mai putea găsi FMI ca țap ispășitor. Gândiți-vă dacă merită să renunțați la tichete de vacanță și facilități fiscale având în fața ochilor două perspective. Prima, o ajustare nici măcar dramatică a taxării și a cheltuielilor, cu un premiu de zeci de miliarde de euro nerambursabili intrate in economie, iar cea de-a doua, o ajustare imposibil de controlat și de evitat din partea creditorilor, inflație persistentă, curs depreciat, TVA la ceruri, recesiune. Alegerea ne aparține și timpul e foarte scurt.

Te-ar mai putea interesa și
Legislaţia privind criptomonedele este neclară şi poate genera litigii fiscale – avocat
Legislaţia privind criptomonedele este neclară şi poate genera litigii fiscale – avocat
Lipsa unor reguli contabile şi fiscale clare pentru societăţile care operează cu criptoactive poate genera litigii între contribuabili şi autorităţile fiscale, în contextul noilor obligaţii......
Canada vrea un acord comercial cu Mercosur până la sfârşitul anului
Canada vrea un acord comercial cu Mercosur până la sfârşitul anului
Canada încearcă să încheie un acord comercial cu Mercosur înainte de sfârşitul anului, cu scopul de a găsi alţi ...
SUA loveşte Iranul pentru a patra zi consecutiv, Teheranul a ripostat cu atacuri cu drone în Kuweit şi Bahrein. Trump ameninţă cu distrugerea centralelor electrice
SUA loveşte Iranul pentru a patra zi consecutiv, Teheranul a ripostat cu atacuri cu drone în Kuweit şi Bahrein. Trump ...
Armata americană, care se pregăteşte să reia blocada porturilor iraniene, a anunţat marţi că a lansat o nouă serie ...
Agricultura a produs anul trecut 117,7 miliarde de lei. Fermierii au dus în hambare cea mai mare producție de cereale din 2022 încoace
Agricultura a produs anul trecut 117,7 miliarde de lei. Fermierii au dus în hambare cea mai mare producție de cereale din ...
Fermierii au generat anul trecut 117,7 miliarde de lei din producția agricolă realizată, cu peste 17% mai mult decât ...