1EUR = 4.8740 RON | Bucureşti 13 º

News

Nicolaescu, TechAngels: Piaţa de startup-uri de tehnologie din România este la 10-20% din potenţial. Există multe produse şi servicii mediocre

TechAngels, cel mai mare grup deschis de investitori privați implicați în susținerea startup-urilor din domeniul tehnologiei, a investit 6 milioane de euro în 2019 și 11 milioane de euro în ultimii trei ani în 95 de tinere companii. Despre ce anume face un tech angel, ecosistemul de startup-uri de tehnologie, dar şi despre cum a influențat criza actuală deciziile de investiții, am stat de vorbă cu Dragoș Nicolaescu, vicepreședinte TechAngels cu o experienţă de peste 25 de ani în management şi business.

10 dec, 2020 | | ECONOMICA.net
Organizația a crescut în ultimii ani și a ajuns la 70 de angeli (investitori) activi, de la doar 23 în 2018, atunci când s-a lansat și urmărește să mai atragă încă 30 până în luna martie a anului viitor. 
 
"În afară de taxa pe care o plătești, nu e nimeni care să ia decizia pentru tine. Toți membrii au acces la aceleași informații, văd toți aceleași startup-uri, aceleași tool-uri și nu există niciun fel de obligații de a investi sau de a nu investi. Suntem foarte democratici. Nu avem pe cineva care decide pentru noi, fiecare decide și asta ne face să fim cumva și foarte flexibili, adică poate să vină un startup şi să nu vrea nimeni să investească, dar vor să-l ajute cu conexiuni, mentorat sau sfaturi", spune Dragoș Nicolaescu. 
 
Cine sunt angelii şi cum se fac investiţiile

Membrii TechAngels formaţi din antreprenori și specialiști din corporații au investit, în total, anul trecut circa 6 milioane de euro. Învestiţia medie a fost de aproximativ 10.000-30.000 de euro, iar asociația alocă anual, în medie, 1.100 de ore de consultanță, coaching și mentorship.
 
"Fie sunt fondatori care au făcut exit-uri din startup-uri şi vor să investească fiindcă au acumulat bani şi vor să investească în alte firme. Cum este, de exemplu, Andrei Pitiş, care a făcut un exit şi și-a făcut un mic fond de investiții, să zicem așa. Dar şi el e membru la noi. Dar şi Seedblink şi VC-urile, adică Early Game, GapMinder, Roca X, Sparking Capital, micro VC-uri și VC-uri mai mari toate au câte un om aici fiindcă de fapt e invers: ei erau la un nivel, noi la alt nivel, dar împreună vrem să creștem, să învățăm mai multe şi mai mulți oameni cum să facă startup-uri investibile, ceea ce înseamnă succes. Adică nu vrei să investești în ceva care la moare în doi sau trei ani", explică vicepreşedintele TechAngel.
 
Majoritatea angelilor (circa 70%) sunt aduşi în organizaşie de către alţi membri, în timp ce 30% vin direct de pe site-ul propriu. Nu există un lider sau un manager, şi fiecare poate investi cât doreşte, fiind responsabil pentru decizia sa.

"Mi-aş dori ca TechAngel să devină chiar o platformă, să integreze chiar toți angelii. Am vrea ca toţi care se gândesc la investiţii în firme startup să fie în această asociație, care să consolideze şi inițiativele și ideile și acțiunile. Decât fiecare de capul lui mai bine toți la un loc. Şi ăsta mi se pare că este obiectivul și ceea ce facem și am făcut foarte bine în ultimii doi ani", explică Nicolaescu.
 
Obiectivul comun al acestor investitori este crească competența antreprenorială a celor care doresc să își facă un tech startup.
 
Ce înseamnă un startup de succes şi unde pot da greş

Ca un startup să fie de succes trebuie să treacă de câteva etape cruciale, apoi să îndeplinească anumiţi indicatori de performanţă şi astfel să ajungă să scaleze.
 
"Primul lucru de clarificat este că un startup este o organizație total diferită faţă de o firmă stabilă. Firmele stabile sunt cele care au așa numitul "product market fit". Deci au o piață clară care are nevoie de produsul lor, sunt deja scalate într-o piață matură și nu fac decât să fie foarte bune în execuție. Au un plan de business şi ei doar execută foarte bine și cresc.

Însă, un startup este un experiment. Startup-ul este o organizație al cărei scop este să găsească acest "product market fit". Şi, deci metodologiile și procesele și ceea ce se întâmplă într-un startup sunt pe experimentare şi învăţare. Unde într-o firmă matură sunt pe execuție, disciplină și eficiență și eficiență definită prin cost versus beneficii", explică Nicolaescu.

"Înainte aveai o idee, făceai un plan de business, luai niște bani de la investitori, prieteni, familie, de unde găseai (...) Şi când lansau produsul, era la noroc. Munceau, băgau toți banii în el, îl lansau pe piaţă și rezulta că 92% dintre potenţialii cumpărători spuneau că nu îl doresc. Aflai că piața nu are nevoie de produsul respectiv. Prin Lean Startup ca metodologie de prin anii 2008, când au apărut primele articole şi apoi cartea lui Eric Ries, se schimbă asta, și îți zici hai să facem produse după ce știm că există niște oameni care au o problemă reală și critică și sunt dispuși să cumpere soluția", continuă el.

Nicolaescu spune că aceasta este marea schimbare de paradigmă în ceea ce înseamnă antreprenoriat, care a scăzut rata de eşec a tinerelor companii de la 90% la aproximativ 10-20%. "La noi încă nu au ajuns, încă oamenii nu au înțeles asta. Foarte multă lume, dar și din cauză că nici în facultăți nu se predă despre startup-uri și nici în ziare nu se scrie foarte multe. Aceasta este metodologia pe care şi noi o promovăm și învățăm pe oameni, ca să îi protejăm atât pe ei, cât şi pe fondatori de timpul pierdut cu ceva ce nu are nevoie piaţa".

Însă, chiar ajunse în faza de scalare, startup-urile pot da greş din simplu motiv că nu ştiu să scaleze corect, chiar dacă au deja finanţări de milioane de euro. "Nu e de ajuns să spui că tu ai vândut şi ştii să vinzi într-un fel şi angajez încă 10 oameni să facă la fel ca mine. Ei bine, nu e aşa de simplu. Trebuie să ai procese cât mai automatizate şi cât mai eficiente și mai validate ca să poţi să scalezi", continuă vicepreşedintele asociaţiei.

Investiţiile în tech, ferite de efectele negative ale crizei

În general, investitorii din TechAngel au fost feriţi de efectele actualei crizei, mai puţin cei care aveau investiţii în startup-uri din domeniile Horeca, travel, evenimente, puternic afectate de restricţiile impuse de pandemie.
 
"A venit o criză, anumite industrii au fost foarte afectate. Unii investitori au rămas doar în faza de supravieţuire şi alţii au fost impulsionaţi de această criză să facă o migrare pe partea digitală care să îi ajute", povesteşte Dragoş Nicolaescu.
 
Pe de altă parte, există şi "câştigători" ai contextului actual, respectiv companiile din domeniul educaţiei, livrări, telemuncă. 
 
"Iar pe noi ca organizație ne-a ajutat fiindcă noi înainte făceam o întâlnire pe lună în care selectăm 8-9 startup-uri, nu putea să le vedem pe toate. Şi erau în general startup-uri care veneau până în București, nu era nici unul de afară că nu prea venea nimeni din Europa la un tech angel meeting în Bucureşti. Când a apărut pandemia, am decis să vedem startup-uri online. Dacă înainte ne vedeam o dată pe lună, acum vedem startup-uri o dată pe săptămână. Aşa reuşim să vedem mult mai multe, 200 anul acesta şi cred că în 2019 au fost undeva pe la 80-90. Cred că anul acesta o să creştem de trei ori ca număr de startup-uri văzute", spune Nicolaescu.
 
Cât priveşte sumele investite de angeli în acest an, Nicolaescu se aşteaptă să fie puţin sub plafonul de anul trecut, de 6 milioane de euro, în principal din cauza acelor investitori afectaţi de criză, dar şi din cauza unei precauţii din partea investitorilor, în general. Însă, continuă investitorul, începând cu a doua jumătate a anului viitor, în măsura în care vor exista și vaccinurile, economia se va relansa și vor apărea mai multe startup-uri.
 
Ce fel de startup-uri caută investitorii

Potrivit lui Dragoş Nicolaescu, ecosistemul de startup-uri de tehnologie din România se află la 10-20% din potenţialul său.
 
"Piaţa de tech startup încă este la un 10-20% din potenţial. Deşi ai impresia că sunt multe aplicaţii, dacă te uiţi în viaţa fiecăruia de zi cu zi vei găsi o mulţime de lucruri care nu funcţionează cum trebuie. Iar informatizarea asta face, algoritmul înseamnă un proces, deci gândeşte o soluţie la o problemă. Hai să căutăm soluţii care să rezolve exact nevoia clientului. Există multe produse şi servicii mediocre".

Pandemia şi efectele sale au schimbat comportamentul de investiţii, la mare căutare fiind acum startup-urile care propun soluţii din domenii precum edutech, telemedicină, de HR tech, telemuncă, car sharing pentru vehicule electrice şi SaaS-uri (Software as a Service - n.r.) care ţin de productivitate.
 
"Toate aceste tipuri de industrii şi produse sunt mai interesante. Aproape în fiecare lună am văzut un startup de telemedicină pentru acesta este momentul, ca şi pentru edutech. Sunt şi pe partea de B2C, enterprise. Pe de altă parte vedem şi zona de inteligenţă artificială şi IoT, care mereu apar. Vedem şi din travel şi evenimente pentru că o să fie o pauză de un an de zile cu criza, dar un startup îl dezvolţi în trei ani. Noi acceptăm pe oricine, chiar dacă nu pleacă acum lumea în vacanţe, e o etapă în care poate inventezi ceva, rezolvi altfel nevoia oamenilor de plecare în vacanţă sau pregăteşti acum o afacere pe care să o lansezi după pandemie", explică reprezentatntul TechAngel.
 
Mai sunt şi pe zona de transport, de sharing pe electrice. Am observat ca trenduri în startup-urile care au apărut să vor să apară anul acesta.
  
Din punct de vedere al modelului de business, TechAngel preferă cel mai mult SaaS-urile "fiindcă e un software pe care îl vinzi cu abonament, deci îţi aduce un cash flow constant şi regulat şi e un business foarte bun ca model".
 
Urmează apoi în preferinţe, market place-urile pentru că pot să genereze un "network efect" adică să ajungă foarte mari şi să ai două părţi ale afacerii. "poţi să monetizezi fie clienţii, fie furnizorii, poţi crea multe moduri de a monetiza când ai două comunităţi pe care le conectezi".
Pe locul trei sunt software-uri şi aplicaţii mobile clasice. "Aici interesul e un pic mai mic, dacă stăm să ne gândim că exită în jur de 4 milioane de aplicaţii de mobil în clipa de faţă şi e foarte greu să te afirmi".
 
"Categorisirea e pe model de business şi nu neapărat pe industrii. Adică un Saas, poate să fie în orice industrie, în financiar, bancar. Modelul de business e mai important pentru noi pentru că înseamnă costuri cât mai mici, scalabilitate cât mai mare cu costuri cât mai mici, şi un potenţial de a ţine clientul conectat cu tine, de a îţi crea acea bază de clienţi fideli şi repetitivi cât mai bine. Ca industrii, noi sunt agnostici, nu există industrii care să nu continue să aibă nevoie să fie automatizată, eficientizată, optimizată". 
 
Potrivit investitorului, lumea încă are nevoie să fie revoluţionată de fondatori care vor să găsească soluţii bazate pe software şi pe internet care să eficientizeze şi să îmbunătăţească viaţa oamenilor. "Încă sunt multe probleme nerezolvate, sunt încă multe lucrui care pot să fie făcute mai bine. Sunt încă multe produse mediocre, satisfăcătoare în orice industrie, în orice domeniu pariez că putem găsi o soluţie mai bună. Poţi să lansezi un tech startup oricând, în orice industrie, în Romania".

Motivele pentru care ecosistemul de startup-uri românesc nu este la fel de dezvoltat ca cel din regiune

Unul dintre obstacolele care impiedică ecosistemul să se dezvolte este chiar mentalitatea oamenilor. "În orice domeniu poți să faci inovație în tehnologie, vorbesc acuma în partea de software. La fel și în partea de hardware. Se pot inventa produse bune oricând, numai să avem mentalitatea de a dori să rezolvi probleme, de a învăța cum să rezolvi probleme și să nu te dai bătut", continuă antreprenorul.
 
Un alte motiv ţine de educație şi de curicula din facultăţi. Majoritatea studenților, tinerilor nu știu despre aceste metodologii, design thinking, agile management. Această cunoaștere nu este populară, nici în facultăți de la care te aștepți, nici în mass media, nici firmele nu o cunosc. Noi în tech, stăm mai bine".
 
Apoi, intervin abilităţile fiecărui fondator de a crea o afacere. "Nu este suficient să ai cunoaștere, trebuie să ai și abilități. Sunt cei 4C / critical thinking, comunicare, colaborare și creativitate. În țările mai avansate decât noi, este o mișcare de a schimba curiculele din partea autorităților. Nu resursele și capitalul, ci lipsa de educație antreprenorială pe framework-ul moderne și eficiente și lipsa de formare sistematică a 15 ani în care școala îți inhibă aceste abilități", încheie vicepreşedintele grupului de investitori. 
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO