Cât de bine o duc românii – Consumul individual este la egalitate cu cel al polonezilor şi peste Ungaria, Grecia şi Bulgaria

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform primelor estimări referitoare la situaţia din anul 2019, consumul individual efectiv (AIC) per capita în România, exprimat în puterea de cumpărare standard, a urcat la 79% din media UE, de la 70% din media UE în 2018, 68% din media UE în 2017 şi 63% din media UE în 2016.

După acest indicator, România este la egalitate cu Polonia şi devansează ţări precum Grecia, Estonia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Croaţia şi Bulgaria.

Pe primele locuri în acest clasament se situează Luxemburg, cu un consum individual efectiv cu 35% peste media UE, urmat de Germania (23% peste media UE), Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Finlanda, Suedia şi Franţa (toate cu un nivel cuprins între 5% şi 20% peste media din UE).

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, calculat în PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în 2019 România avea un PIB per capita de 69% din media UE, în creştere faţă de 64% din media UE în anul 2018. După acest indicator, România devansează Grecia, cu un PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard aflat la 68% din media UE, Croaţia, 65% din media UE, şi Bulgaria, 53% din media UE. În faţa României se situează Polonia şi Ungaria, care se situează la 73% din media UE, şi Slovacia, 74% din media UE.

În 2019, un număr de 10 state membre UE aveau un PIB per capita exprimat în PPS mai mare decât media din UE, în frunte fiind Luxemburg cu un PIB per capita exprimat în PPS cu 161% peste media din UE.

Deşi PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare al ţărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodăriilor. Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor. Acesta din urmă constă în bunuri şi servicii efectiv consumate de persoane, indiferent dacă bunurile şi serviciile respective sunt achiziţionate şi plătite de gospodării, de Guvern sau de instituţii fără scop lucrativ. La efectuarea comparaţiilor internaţionale ale volumului, AIC este adesea considerat ca fiind măsura cea mai potrivită, deoarece nu este influenţat de faptul că organizarea unor servicii importante consumate de gospodării, precum serviciile de sănătate şi de educaţie diferă mult de la o ţară la alta.