1EUR = 4.7667 RON | Bucureşti 18 º

Finanţe şi bănci

Ponderea datoriei publice în valută este de peste 52%. Costurile cu plata acesteia, de cel puţin două ori mai mari decât la cea în lei

Ponderea datoriei în valută în total datorie publică a ajuns la aproximativ 52% la finalul lui 2018. Odată cu împrumutul de 3 miliarde de euro de la sfârşitrul lui februarie şi încă 1,25 miliarde de euro programate până la sfârşitul anului, ponderea acesteia în total datorie externă se va creşte, iar costurile cu plata acesteia cu atât mai mult. Cel puţin patru riscuri însoţesc o pondere majoră în valută a datoriei publice.

Ministerul Finanţelor a încasat pe 4 aprilie 2019 fonduri în valoare de 3 miliarde de euro aferente emisiunii de euroobligaţiuni lansate în 27 martie pe pieţele internaţionale iar suma va consolida rezerva existentă în Trezoreria Statului la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanţare al anului 2019, informează instituţia. Deşi emisiunea Ministerului Finanţelor este un succes, chiar dacă puţin cam scump, nu putem să nu atragem atenţia asupra faptului că datoria publică în valută ajunsese la sfârşitul anului trecut la aproximativ 52% din totalul datoriei publice al României. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, totalul datoriei publice în 2018 a fost de 330,14 miliarde lei, adică 35,1% din PIB. Teoretic un procent încă mic.

Când începi să analizezi componenţa datoriei publice şi evoluţiile economice, lucrurile se schimbă însă. Potrivit aceloraşi rapoarte ale MF, din totalul datoriei publice 51,3% din datoria publică totală este reprezentată de datoria statului în valută. Numai estimările de risc de curs valutar pe anul trecut realizate de specialiştii Ministerului de Finanţe arată că, toate expunerile statului pe valutele dolari, euro şi yeni japonezi se dublează în timp de un an.

Faptul că ponderea datoriei publice în valută este mai mare decât cea în lei atrage după sine nişte riscuri. Potrivit preşedintelui CFA, Adrian Codârlaşu, "piaţa internă nu mai are suficiente resurse să împrumute statul, dar majorarea ponderii datoriei statului în valută în totalul datoriei publice atrage după sine o serie de riscuri", potrivit preşedintelui CFA.
Principalul risc al creşterii ponderii datoriei publice în valută este dat de deprecierea leului, fapt care duce la majorarea costului datoriei publice. Perspectiva este cu atât mai sumbră cu cât deficitele gemene, de cont curect şi cel bugetar, au ajuns la nişte valori foarte mari, "cel commercial este la cel mai mare nivel din 2008 până în prezent" după cum spune Adrian Cpdârlaşu, preşedinte CFA România.

Riscurile unei datorii mari în valută sunt legate în primul rând de costurile generate de această datorie. Astfel, în afara dobânzilor foarte mari la care s-a împrumutat statul român, riscul legat de majorarea costurilor este cu atât mai mare în această perioadă în care leul are presiuni puternice de depreciere. "Avem ieşiri de euro din economie, ieşiri care se contorizează pe piaţa valutară internă şi pun presiune pe leu. Aceste ieşiri au contribuit la stimularea importurilor, în special cele de gaze naturale, stimulate fiind de plafonarea preţurilor dictată prin OUG 114. Creşterea fără precedent a importurilor a condus la cel mai mare deficit comercial din 2008 şi până în prezent. La toate acestea se adaugă inflaţia în creştere, să nu uităm că România are inflaţie mult mai mare decât cea din zona euro"

În plus, Adrian Codârlaşu arată că riscurile expunerii pe valută a datoriei publice sunt legate şi de creşterea sau descreşterea primei de risc a împrumuturilor externe al României. La ora actuală, de exemplu, valoarea CDS la împrumuturile pe cinci ani  a ajuns la 116 puncte de bază, faţă de Germania care are doar 9 puncte de bază la acelaşi tip de împrumut şi Grecia care are 375 de puncte de bază la cotaţia CDS. "Oricum cotaţiile CDS pentru România sunt în creştere, imediat sub noi situându-se Ungaria, în condiţiile în care Cehia şi Polonia au CDS de 40-50 puncte de bază", spune Codârlaşu.

Deci riscurile expunerii mari pe datoria în valută se leagă de creşterea primeri de risc, , majorarea deficitelor şi deprecierea leului. KLa ora actuală România le întruneşte pe toate ceea ce face ca împrumutul de 3 miliarde de eurio să nu facă altceva decât să majoreze ponderea datoriei în valută şi implicit a costurilor cu plata acesteia. Dobânzile s-ar putea să reprezinte mai mult de jumătate din valoarea împrumutului.

Pe de altă parte, a fost prima emisiune pe 30 de ani lansată de România. Emisiunea a fost realizată în trei tranşe, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 7 ani, cu o dobândă de 2%, 500 milioane euro cu maturitatea de 15 ani, cu dobânda de 3,5% şi 1,35 miliarde euro cu maturitatea de 30 ani şi dobânda de 4,625%. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. Un număr de 450 investitori au participat în tranzacţie, remarcându-se prezenţa substanţială a investitorilor din SUA, mare parte investitori instituţionali.  

Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2019, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe este estimată la un nivel de circa 4,25 miliarde de euro.  Anul trecut, România a "ieşit" pe piaţa internaţională de capital de trei ori, reuşind să atragă împrumuturi de 3,75 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari.

Din păcate, această emisiune de euzrobonduri nu doar va majora datoria publică a României ci şi costurile ei,nemaivorbind de ponderea în valută a datoriei în ansamblu. Aşa cum trecut ne-o arată, prima emisiune în dolari a României de acu cinci şase ani a fost la vremea ei o mare reuşită. Acum, dobânzile plătite în contul ei le depăşesc cu multe pe cele ale datoriei în lei.

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO