Numărul suspendărilor de firme cu capital străin, în România, în creştere cu 66,52%, în primele două luni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Statistica CNIPMMR arată, totodată, că, în primele trei luni ale anului, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 120 de modificări legislative la Codul fiscal, ce au afectat şi afectează activitatea IMM-urilor.

La nivel general, datele oficiale arată că, în primele trei luni din acest an, au fost adoptate 835 de acte normative, iar peste 45% dintre legile şi ordonanţele adoptate au afectat direct şi semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile (legislaţia fiscală, declaraţiile şi contribuţiile obligatorii etc.).

‘Volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al anului 2018 este cu 173% mai mare decât în primul trimestru al anului 2017, adică 120 de articole modificate sau completate în trimestrul I din 2018, în condiţiile în care anul trecut s-a înregistrat un record de modificări legislative fiscale. Cu acest volum imens de acte normative adoptate în primul trimestru al anului 2018, este previzibil că România va continua să se situeze şi anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală şi de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadru legislativ stabil şi predictibil, condiţie esenţială pentru investitori. Noi am propus un program care se numeşte ‘România digitală’, finanţat din fonduri europene, prin care care să se digitalizeze toate IMM-urile din România. Avem modele din Franţa sau Germania, care au implementat acest model. Paşii sunt foarte simpli: pe de o parte, componenta de digitalizare a mediului de afaceri, iar pe de altă parte digitalizarea ANAF şi a instituţiilor publice’, a subliniat Jianu.

În viziunea preşedintelui CNIPMMR, modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor, printre care: creşterea fiscalităţii, creşterea birocraţiei pentru toţi contribuabilii şi toţi angajatorii, creşterea cheltuielilor de personal, creşterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective) şi probleme de asigurare a competitivităţii şi derulării contractelor la export.

Bilanţul patronatelor IMM relevă, de asemenea, că, în perioada ianuarie – februarie 2018, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au scăzut cu 3,17%, însumând 794 milioane euro (comparativ cu 820 milioane euro în intervalul similar din 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 milioane euro, iar creditele intra-grup au înregistrat valoarea netă de 202 milioane de euro.

În plus, numărul societăţilor cu capital străin nou înfiinţate se ridică la 848 şi au un capital social subscris în sumă totală de peste 3,59 milioane dolari, în scădere cu 57,9%, reiese din informaţiile incluse în raportul CNIPMMR, care citează statistica ONRC.

Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2018, a crescut cu 66,52% numărul suspendărilor (4.108 de suspendări, comparativ cu 2.467 în intervalul similar din 2017), s-a majorat cu 74,21% numărul dizolvărilor (6.397 dizolvări, comparativ cu 3.672), a crescut cu 19,25% numărul radierilor, până la 15.254, iar insolvenţele s-au majorat cu 28,07%, ajungând la 1.492 de cazuri, faţă de 1.165 în perioada similară a anului trecut.

CNIPMMR solicită iniţierea unui Program REFIT de simplificare a cadrului legislativ din România, similar cu Programul REFIT iniţiat de Comisia Europeană în anul 2002, care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile şi irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de elaborare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puţin stricte, cum ar fi acordurile voluntare (autoreglementare, co-reglementare), 835 de acte normative în 3 luni fiind foarte dificil de cunoscut şi implementat într-un termen atât de scurt.

De asemenea, membrii Consiliului cer respectarea principiilor reglementării inteligente: un proces decizional deschis şi transparent, un dialog social calitativ, evaluarea în mod sistematic a impactul legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea ‘testului IMM’ şi aplicarea principiul ‘Gândiţi întâi la scară mică’, respectarea principiilor fiscalităţii, pentru asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil şi rezonabil, respectiv restabilirea încrederii investitorilor.