Oficial. Anunț despre pensiile a 8 milioane de români: Sumele medii au crescut cu peste 50%. Plata din fondurile administrate privat a ajuns cât pensia medie pe un an sau cea minimă pe doi ani

Pe parcursul primelor șase luni ale anului 2025 au fost efectuate plăți ale activului personal net în valoare de circa 847,8 milioane de lei către 27.316 participanți sau beneficiari, transmite Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Aceasta înseamnă că pensia medie încasată a ajuns la circa 31.000 de lei, față de doar 19.850 de lei în primele șase luni din 2024. Cu această ocazie, arată calculele Economica, numărul total al beneficiarilor de pensie administrată privat, de la începutul sistemului până în prezent, a dapășit 250.000 și va crește tot mai rapid.

Deja putem spune că, raportat la speranța de viață după pensionare din România, adică circa opt ani la bărbați și aproximativ 10 ani la femei, suma încasată din pensia privată, începe să cântărească ceva, chiar dacă sistemul este abia la jumătatea unui ciclu de viață și chiar dacă cel mult jumătate din participanți au toate contribuțiile la zi, de la începutul sistemului.  Mai precis cei 31.000 de lei reprezintă pensia medie pe un an sau pensia minimă pe doi ani.

Menționăm că legea de plată a pensiilor a fost schimbată, iar cei care vor ieși la pensie de anul viitor nu vor mai putea încasa toată suma integral decât dacă dețin valori foarte mici în conturi. La momentul în care a fost realizat raportul la care ne referim, însă, plata se făcea ori integral, ori în tranșe, pe maximum cinci ani. Peste 77% dintre oameni au ales să ia banii integral. De la anul, se vor putea încasa maximum 30% din bani, restul fiind eșalonați pe maximum șapte ani, prin împărțirea activului la pensia minimă, care acum este de 1.281 de lei

Citește și: Ce s-a schimbat la legea pentru plata pensiilor private din Pilonul 2,3 şi 4. Cum vor putea lua banii viitorii pensionari – Primele reacţii

Conform explicațiilor oferite de ASF pentru Economica, explozia sumei medii plătite se datorează doar în mică parte creșterii activului net prin acumularea de contribuții și randamente, cea mai mare parte a acestei evoluții venind din schimbarea structurii plăților.

Mai precis, spune ASF, în primele trei luni din 2025 (nr. explicație similară și pentru primele șase luni) s-au plătit mult mai puține pensii de invaliditate decât în 2024, ceea ce a dus la creșterea mediei, plățile pentru invaliditate fiind, evident, mai mici decât cele pentru persoanele ajunse la vârsta pensionării. „Creșterea activului mediu este datorată celor 12 luni de contributivitate, aferente anului 2024, precum și a performanțelor obținute in acest an de către fondurile de pensii administrate privat. Numărul ridicat de pensii de invaliditate înregistrat in anul 2024 s-a datorat modificărilor legislative introduse prin Ordonanța de urgență nr. 174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, respectiva  faptului ca s-a introdus prevederea referitoare la plata activului către toți participații care beneficiază de o pensie de invaliditate în sistemul public”, au explicat cei de la ASF, într-un răspuns pentru Economica.

Citește și: EXCLUSIV Anunț oficial despre pensiile a peste 8 milioane de români: Sumele s-au dublat. Cât au încasat, de fapt, cei peste 100.000 de cotizanți care au beneficiat deja de Pilonul 2

Câți bani are în cont un participant care a avut lună de lună cotizații, de la începutul sistemului

Din mesajul transmis de ASF putem afla și la cât au ajuns deținerile medii ale participanților la sistem care au intrat la debut, în 2008, și au ieșit la pensie în 2025, la vârsta legală. În cei 17 ani, ei au acumulat, în medie aproape 43.000 de lei, o sumă cu mult mai mare decât media pe sistem cunoscută până acum. Prin comparație, activul mediu net se ridică undeva la sub 20.000 de lei per participant, cu mențiunea că el este calculat luând în seamnă și conturile goale sau alimentate parțial ori sporadic, adică circa jumătate din total. În aceste condiții, având în vedere că în viitor activul va crește și mai rapid, dacă nu intervin situații de criză profundă, este foarte probabil ca un cotizant cu un stagiu de peste 30 de ani, care va ieși la pensie după 2038, adică, să ajungă să dețină, în medie de la 100.000 de lei în sus, o sumă importantă.

În ce investesc administratorii banii de pensie ai românilor. Statul, principalul beneficiar de credit de la sistem

ASF explică și către ce active merg banii de pensie ai românilor. Fondurile de pensii private urmează o strategie generală prudentă, investițiile acestora fiind realizate preponderent în obligațiuni suverane, dar și în companii listate pe piața de capital, care sunt transparente și care respectă guvernanța corporativă, stimulând astfel dezvoltarea pieței primare și secundare. Totodată, fondurile de pensii private au un orizont investițional pe termen lung și reprezintă în același timp o sursă stabilă capital pentru finanțarea economiei și a statului român.

Toate fondurile de pensii administrate privat au investit majoritar în obligațiuni suverane, în procente de peste 59% din activele totale. Dintre cele șapte fonduri de pensii administrate privat, FPAP BRD a investit cel mai mare procent din active în titluri de stat, aproximativ 71,65%, urmat de FPAP NN (69,31%). Alte instrumente financiare precum acțiunile sau obligațiunile corporative se regăsesc în portofoliile investiționale ale fondurilor de pensii în procente relevante.

La data de 30 iunie 2025, investițiile denominate în lei ale fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat un procent de aproximativ 87%, iar dintre plasamentele în valută, ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (12%) și dolar american (0,66%). Patru fonduri de pensii administrate privat aveau în portofolii instrumente de acoperire a riscului valutar la finalul lunii iunie 2025.

Valoarea plasamentelor în titluri de stat ale fondurilor de pensii administrate privat la finalul anului 2024 a fost de 113,35 de miliarde de lei. Dintre acestea, titlurile de stat denominate în lei înregistrează un procent ridicat (89,6%), urmate de cele denominate în euro 9,73% și în dolar american 0,66%. În cazul emisiunilor în lei, cele mai mari valori au fost înregistrate de titlurile de stat cu maturitatea în 2029 – 2034. O mare parte din emisiunile în euro ajung la scadență în 2032 și 2034. Toate titlurile de stat din portofoliile fondurilor de pensii din Pilonul II sunt emise exclusiv de statul român.

La finalul lunii iunie 2025, investițiile în obligațiuni corporative au fost în cuantum de 6,8 miliarde de lei, având o pondere de 4,0% în totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat. Investițiile în obligațiuni municipale au reprezentat de 0,3% din portofolii, în timp ce obligațiunile emise de organisme străine neguvernamentale s-au situat la un procent de 0,14%.

Majoritatea emitenților obligațiunilor corporative sunt din România (63,7%), fiind urmați de emitenți din țări precum SUA (15%), Spania (10,6%), și Franța (5,5%). Fondurile de pensii administrate privat au investit în obligațiuni corporative românești emise de Banca Comercială Română în procent de aproximativ 29,8% din totalul obligațiunilor corporative, Raiffeisen Bank SA în procent de 16,2%, Romgaz (6,5%), UniCredit Bank SA în procent de 5,6%, CEC Bank în procent de 4,2% și Banca Transilvania în procent de 1,5%.

Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în depozite bancare și conturi curente, la 30 iunie 2025, se situau în jurul valorii de 3,5 miliarde de lei, reprezentând 2,04% din activele totale. Principalele instituții la care fondurile de pensii administrate privat dețin depozite bancare sau conturi curente sunt: ING Bank Romania, BRD GSG, Citibank Romania, Banca Comercială Română, CEC Bank și Raiffeisen Bank.