Oligarhii ruşi se tem de sancţiunile Vestului, dar frica de Putin îi face să tacă – Bloomberg

Dacă nici după doborârea avionului malaezian în zona din estul Ucrainei controlată de rebeli Putin nu va face nimic pentru a pune capăt războiului, atunci el riscă izolarea pe plan internaţional, asemeni liderului din Belarus, Alexandr Lukalenko, iar ceea ce se întâmplă acum este rău pentru afaceri şi rău pentru Rusia, afirmă un miliardar rus care nu vrea să i se dezvăluie numele.

‘Elita economică şi a afacerilor este îngrozită’, susţine Igor Bunin, şeful Centrului pentru cercetări politice din Moscova. Dar nimeni nu va avea curajul să vorbească, pentru că ‘la cel mai mic semn de rebeliune vor fi puşi în genunchi’, adaugă el.

Spre deosebire de Statele Unite, Uniunea Europeană a fost mai reţinută în adoptarea de sancţiuni împotriva Rusiei, întrucât unele state se tem de represaliile economice ale Moscovei. Însă după catastrofa aviatică din Ucraina, Marea Britanie şi Olanda (aceasta din urmă având 192 de cetăţeni morţi în accident) au luat iniţiativa susţinerii înăspririi acestor sancţiuni. ‘Rusia riscă să devină un stat-paria dacă nu se comportă corespunzător’, a avertizat noul ministru britanic de externe Philip Hammond, considerând că a sosit momentul pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Administraţia americană a decis miercuri instituirea de noi sancţiuni fiind vizată în special compania petrolieră Rosneft, iar măsuri suplimentare ar putea urma dacă se va dovedi că insurgenţii proruşi sunt cei care au doborât avionul malaezian. Şi UE ar putea decide noi sancţiuni, dar cel mai probabil acestea vor fi în continuare mai blânde decât cele americane, având în vedere raporturile economice strânse pe care unele state din blocul comunitar le au cu Rusia, relevă o analiză elaborată de societatea americană de consultanţă Eurasia Group.

Totuşi, în eventualitatea unor sancţiuni împotriva întregului sector financiar rus, întreaga economie se va prăbuşi în şase luni, crede Mihail Kasianov, fost premier în timpul primului mandat prezidenţial al lui Putin, între anii 2000 şi 2004.

La rândul său, Andrei Kostin, directorul grupului financiar VTB, a declarat săptămâna trecută că numai sancţiunile deja instituite ar putea costa Rusia 2.000 de miliarde de dolari şi ar putea să o arunce în recesiune.

Cu toate acestea, liderul de la Kremlin nu va da înapoi, pentru că este hotărât să reziste în faţa presiunilor europene şi americane, estimează de asemenea Eurasia Group. Putin va considera în continuare influenţa Rusiei în estul Ucrainei şi împiedicarea aderării acesteia la NATO drept măsuri vitale pentru apărarea intereselor naţionale ruse, iar sprijinul militar pentru rebeli va continua, se mai arată în analiza menţionată.