Olteanu, BNR: Legislaţia insolvenţei trebuie să apere interesele creditorilor şi să protejeze pe debitori

‘Legislaţia insolvenţei trebuie fundamental să îi protejeze pe creditori şi să apere interesele lor, trebuie să asigure o protecţie a debitorului şi cam atât. Legislaţia insolvenţei nu este şi nu trebuie să fie construită în interesul celor care administrează insolvenţa. Există un mare risc de conflict de interese şi câtă vreme sistemul juridic din România, din care provin, este de aşa natură construit încât permanent apare umbra conflictului de interese între avocaţi şi specialişti în insolvenţă, şi provin din aceste două profesii şi vorbesc în cunoştinţă de cauză, există un risc major atât pentru creditori cât şi pentru debitori’, a spus Bogdan Olteanu.

Acesta a declarat că atunci când vorbim de creditori şi debitori în numeroase cazuri vorbim de statul român pentru că unul dintre principalii creditori este ANAF în foarte multe împrejurări, iar în altele AVAS, iar când vorbim de debitor vorbim de foarte multe ori de companii aflate majoritar în proprietatea statului.

Olteanu a mai precizat că legea trebuie să asigure recuperarea creanţelor creditorilor în cât mai mare măsură şi protejarea activităţii debitorului aşa încât să nu se distrugă valoarea.

Potrivit premierului Victor Ponta, Codul insolvenţei este un proiect care va fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare.

‘Avem nevoie de Codul insolvenţei pentru că sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul. Nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile, şi e normal ca ceilalţi care plătesc taxe să spună ‘Noi de ce le mai plătim când altul care ne dă lecţii cum trebuie organizată România nu plăteşte nicio taxă?’. E vorba despre însănătoşirea economiei, de combatarea evaziunii fiscale ascunsă sub haina insolvenţei şi de fraudarea intereselor unor societăţi private. Sunt foarte multe societăţi private care, când au de încasat facturi, se trezesc că beneficiarul intră în insolvenţă şi rămân cu paguba’, a menţionat şeful Executivului miercuri, în deschiderea şedinţei săptămânale de Guvern.

Potrivit proiectului noii legi a insolvenţei publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent.

În forma actuală a legii este impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin ‘manipularea’ grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.

Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.