Ouă îmbogăţite cu Omega 3 şi carne de porc cu conţinut mic de colesterol, proiecte de succes ale cercetărilor de la Baloteşti

IBNA Baloteşti este unul dintre puţinele institute naţionale care nu înregistrează datorii la bugetul de stat, ştie să facă profit şi, totodată, să transfere cu succes rezultatele cercetării în practică.

„În ciuda crizei financiare, institutul a reuşit să îşi acopere cheltuielile, nu a înregistrat datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale şi nici nu beneficiat de ştergerea datoriilor. De asemenea, a reuşit încă din perioada când era în coordonarea ASAS să obţină o cifră de afaceri de 21 de milioane de lei, dar şi cele mai multe proiecte câştigate în regim competitiv. Derulăm anual 30-40 de proiecte de cercetare şi în mod frecvent între 5 şi 10 sunt internaţionale. Consider că avem o bună vizibilitate la nivel internaţional şi suntem integraţi în aria europeană a cercetării”, a declarat directorul general al IBNA Baloteşti, Horia Grosu.

Institutul din Baloteşti este un bun exemplu nu numai din punct de vedere al cercetării, dar şi din cel al transferului rezultatelor cercetării în piaţă, realizând anumite furaje care pot fi folosite în hrana animalelor şi, astfel, sunt îmbunătăţite, din punct de vedere calitativ şi nutriţional, produsele obţinute de la acestea.

„Prin dezvoltarea unui proiect pe tema oului cu calităţi de aliment funcţional, de exemplu proiectul Omeganutriosan, au rezultat alte patru proiecte, în care au intrat, la cererea lor, şi parteneri privaţi, nu doar din România, ci şi din Slovenia şi Serbia. Două proiecte au vizat calitatatea oului, respectiv obţinerea oului cu colesterol redus, iar celelalte două se referă la îmbunătăţirea oului cu Omega 3 şi vitamina E. Alte proiecte pe care le derulăm cu parteneri privaţi vizează utilizarea şroturilor de camelină
(plantă folosită în industrie pentru seminţele ei bogate în ulei – n. r.), dar şi tescovina, foarte bogate în antioxidanţi, pentru îmbunătăţirea cărnii de porc. Astfel, animalul mănâncă sănătos, hrana este îmbunătăţită şi atunci şi ceea ce consumă omul este mai sănătos”, a precizat şeful institutului.

IBNA Baloteşti are în prezent 159 de angajaţi, din care 52 sunt agrenaţi în cercetare (31 cercetători şi 21 doctori în ştiinţe), iar 107 lucrează în dezvoltare şi administraţie. De asemenea, circa 40% dintre cercetători au diverse studii în străinătate,trei sunt cercetători cu doctorate obţinute în Franţa şi cinci în alte state. Vârsta medie în institut este de 43 ani.

„Dispunem de mecanisme pentru dezvoltarea carierelor ştiinţifice şi avem o capacitate foarte bună de a-i pregăti pe cei nou veniţi în institut. Avem trei laboratoare, respectiv de biologie, chimia şi fiziologia nutriţiei şi de nutriţie animală şi cinci echipe de cercetare. De asemenea, avem achiziţionate echipamente de un milion de euro, unice în România şi chiar în sud-estul Europei. Infrastructura institutului pot spune că este completă pentru cercetările noastre şi este efectiv folosită printr-un număr mare de proiecte şi rezultate generate. În urma derulării proiectelor, rezultă atât produse, cât şi servicii, care sunt transferate fermierilor, procesatorilor şi asociaţiilor”, a subliniat Horia Grosu.

Principalele obiective ale IBNA Baloteşti sunt: găsirea de noi resurse pentru nutriţia animalelor în contextul limitării resurselor convenţionale, cum este şrotul de soia, menţinerea securităţii siguranţei alimentare, contracararea concurenţei economiilor emergente (China, Brazilia, Argentina), diminuarea dependenţei ţării de nutreţurile proteice de import, soluţii pentru valorificarea subproduselor care rezidă în urma procesării şi adaptarea la cerinţelor consumatorului prin calitate, siguranţă şi produse funcţionale, etc.

IBNA Baloteşti a creat până în prezent 81 de reţete de nutreţuri combinate, concentrate proteice şi premixuri, elaborate la nivel de laborator, experimentate în ferme, iar cele care au asigurat spor de producţie semnificativ au fost multiplicate la nivelul fabricilor şi puse la dispoziţia beneficiarilor.

Institutul deţine 237 de hectare de teren arabil şi ferme de taurine, porcine şi păsări.

IBNA Bucureşti poate oferi sectorului agricol, pe lângă activitatea de cercetare, şi instruiri sistematice pentru fermieri, alcătuirea raţiilor pentru animalele de fermă, estimarea valorilor nutritive, metode de analiză a calităţii furajelor, fiind, practic, un centru informaţional pentru fermieri deschis oricăror colaborări.

Reprezentanţii institutului au solicitat sprijin Ministerului Agriculturii pentru creşterea capacităţii de preluare a informaţiei, extinderea acesteia la nivelul fermierilor, precum şi pentru desfacerea produselor centrului, care sunt încă necunoscute. Institutul dispune şi de trei dozatoare de lapte, în trei zone din Bucureşti, obţinut de la bovinele din ferma proprie, comercializând zilnic în jur de 1.200 de litri de lapte pe zi.

Deşi IBNA Baloteşti nu se mai află de la finele lui 2012 în subordinea Ministerului Agriculturii, şeful MADR, Daniel Constantin, apreciază performanţa institutului în ciuda numeroaselor reorganizări suferite, considerând că diseminarea informaţiilor este extrem de importantă, iar aceasta se poate realiza fie prin Camerele Agricole, fie prin RNDR.

„Este unul dintre cele mai perfomante institute din ţară, se descurcă şi financiar şi pe partea cercetare. Deşi s-a tot mutat şi transformat, activitatea s-a îmbunătăţit constant, dar trebuie să conferim stabilitate pentru ceea ce face, stabilind un cadru juridic clar. Este unul dintre puţinele institute care reuşesc să facă transferul tehnologic foarte bine. Avem cercetători în ţară, care performează prin tot felul de proiecte, dar, din păcate, nu vedem rezultatele cercetării în practică. Motivul pentru care aţi plecat de la noi (ASAS/MADR – n. r.) a fost că finanţarea disponibilă pentru cercetare de la Ministerul Educaţiei este mult mai generoasă decât la MADR, chiar dacă am făcut un progres de la 15 milioane de lei, în 2012, la 47 de milioane de lei pentru cercetare şi avem în plan alocarea unei sume de până la 80 de milioane de lei. Institutul are numai cifra de afaceri jumătate din ceea ce putem oferi noi pe cercetare”, a afirmat ministrul Agriculturii, într-o întâlnire cu conducerea institutului, efectuată la finele săptămânii.

În anul 2015 se împlinesc 120 de ani de cercetare zootehnică în România, în condiţiile în care, în 1895, s-a înfiinţat primul, nu doar în România, ci şi în Europa, institut de zootehnie.

Din anul 1981, aria de activitate a institutului a fost extinsă, fiind introdusă, pe lângă tematica de nutriţie, şi componenta de biologie. Acesta este, de fapt, anul în care s-a creat brandul IBNA.

În anul 2009, IBNA a fost transformat în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Baloteşti, în subordinea ASAS, dar din decembrie 2012 toate institutele naţionale din România, indiferent de apartenenţă, trec în coordonarea Ministerului Educaţiei, iar în 2015 este reconfirmată aceasta trecere printr-o nouă Hotărâre de Guvern.

În anul 2014, IBNA Baloteşti a realizat o cifră de afaceri de 23,55 de milioane de lei şi un profit net de 69.267 lei, în creştere faţă de 2013, când a obţinut o cifră de afaceri de 20,59 milioane de lei şi un profit net de 58. 970 lei.