1EUR = 4.7764 RON | Bucureşti 8 º

Companii

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România cere Guvernului abrogarea Ordonanţei care reglementează taxa clawback

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care reuneşte 19 fabrici de medicamente, solicită Guvernului Orban abrogarea taxei clawback. Această taxă a crescut la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din acest an, potrivit datelor transmise pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia multor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători. 

"Efectul taxei clawback este mai distructiv decât al OUG 114, pentru că preţurile la medicamente sunt controlate, astfel încât medicamentele fabricate în ţară sunt nerentabile. S-a demonstrat în ultimii patru ani că este falsă ipoteza conform careia taxa clawback este o sursă de venituri bugetare şi o formă de a stopa utilizarea medicamentelor scumpe, aceasta devenind de fapt o pârghie pentru închiderea fabricilor din ţară şi transformarea României într-un stat captiv importurilor" a spus Dragoş Damian, Director Executiv la Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). "Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de taxa clawback care s-a dublat în ultimii patru ani, obligând site-urile de fabricaţie din ţară să plătească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică", a declarat Dragoş Damian. 

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră. Fără măsuri concrete din partea Guvernului, taxa clawback poate ajunge la 29% în ultimul trimestru din acest an, a spus pentru Economica Adrian Grecu. Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe).

Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia multor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse aici.

Citeşte şi: De ce dispar medicamentele ieftine din farmacii: taxa clawback a crescut la peste 25%, iar la finalul anului ar putea urca la 29%

"Este evident că în condiţiile în care acest segment economic face obiectul unor reglementări absurde, care denaturează competiţia liberă, producătorii de medicamente nu pot să se dezvolte, trebuind să elimine medicamente din portofoliu şi să se orienteze tot mai mult către producţia de lohn, adaugă Damian. 
În acest context, PRIMER solicită premierului Ludovic Orban să abroge imediat OUG 77 din 2011 care reglementează taxa clawback. 

În premieră, în primul semestru din 2019, taxa clawback a urcat un loc şi a ajuns a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat sistemul sanitar, arată o analiză făcută de Economica pe baza datelor CNAS. Încasările din taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, au depăşit 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a acestui an şi sunt cu aproape 29% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, potrivit calculelor realizate de Economica.

Din Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România fac parte: AC Helcor, Antibiotice, B. Braun, Bioeel, Biofarm, Gedeon Richter, Labormed Alvogen, Laropharm, Magistra C&C, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia Sun Pharma, Vim Spectrum.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO