CCR: Legea prin care se majorează cu 40% punctul de pensie – constituţională – surse UPDATE

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea care prevede majorarea cu 40% a punctului de pensie, stabilind că actul normativ este constituţional, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CCR. Decizia CCR nu înseamnă însă, în mod obligatoriu, creşterea punctului de pensie cu 40%. 
Economica.net - mie, 13 ian. 2021, 09:31
CCR: Legea prin care se majorează cu 40% punctul de pensie - constituţională - surse UPDATE

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

UPDATE

Sesizarea Executivului poate fi consultată în galeria foto.

Potrivit legii criticate, despre care CCR spune că e constituţională, art. 42 din OUG 135 pe 2020 se abrogă. Acesta e articolul care prevede creşterea punctului de pensie la 1.442 de lei de la 1 septembrie 2020.

Articolul 42 din OUG 135 pe 2020 spune că:

  • La articolul 86 alineatul (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările ulterioare, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
  • b) *(se modifică valoarea punctului de pensie) la data de 1 septembrie 2020 – 1.442 lei;

Abrogarea articolului 42 din OUG 135, neînsoţită de norme tranzitorii, fie conduce la imposibilitatea aplicării oricărei majorări a punctului de pensie, fie plasează norma în retroactivitate, explica Executivul în sesizare. Repunerea în vigoare a unei norme în forma anterioară abrogării ei e posibilă doar dacă abrogarea s-a făcut prin OUG, or aici nu e cazul, spune Executivul care iterează că nu există o prevedere care stabileşte valoarea punctului de pensie la 1.775 de lei începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a OUG.

În acest context, e incert deocamdată ce se va întâmpla cu valoarea punctului de pensie, după decizia CCR.

Preşedintele poate cere reexaminarea legii. Ce spune procedura legislativă:

Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare. Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor.
Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

Ştirea iniţială – Agerpres

În esenţă, Guvernul reitera în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, preciza Executivul.

Potrivit sesizării, parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” pentru majorările propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, conform dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, explica Guvernul.

Executivul susţinea că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.

„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arăta Guvernul.

Te-ar mai putea interesa și
Gigantul german de armament Rheinmetall va construi o fabrică de obuze în Lituania
Gigantul german de armament Rheinmetall va construi o fabrică de obuze în Lituania
Lituania şi gigantul german de armament Rheinmetall au anunţat marţi construirea unei fabrici de producţie de muniţie în statul baltic, în contextul agresiunii armate a Rusiei împotriva......
Cristian Popa spune că o reducere de dobândă din partea BNR în luna mai nu este o certitudine
Cristian Popa spune că o reducere de dobândă din partea BNR în luna mai nu este o certitudine
Banca Naţională a României ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a decide prima reducere a costului creditului ...
Norvegienii de la ABL au deschis birou la Constanța, pentru proiectele energetice românești din Marea Neagră
Norvegienii de la ABL au deschis birou la Constanța, pentru proiectele energetice românești din Marea Neagră
ABL, parte a grupului de consultanță în domeniul energetic și maritim ABL Group, cu prezență internațională și cotat ...
Eurobarometru: România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene faţă de 2019
Eurobarometru: România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene faţă de 2019
România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene din acest an faţă de 2019, ...