Pensii mai mici pentru zeci de mii de români. Alegerile prezidențiale și deficitele uriașe au tăiat peste noapte din banii a 8,3 milioane de viitori pensionari participanți la Pilonul II

Zeci  de mii români vor încasa, anul acesta, o pensie privată mai mică decât ar fi făcut-o într-o perioadă normală și alte sute de mii de români  riscă să pățească același lucru, dacă perioada de instabilitate politică se prelungește și Guvernul nu reușește să reducă deficitele.

Aceasta se va întâmpla din cauza faptului că valoarea de piață a titlurilor de stat ale României, forma de plasament în care se duc 70% din contribuțiile celor 8,3 milioane de români participanți în sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II), scade substanțial, pe măsură ce dobânzile cresc. Fenomenul a devenit vizibil imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) , Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), indicatorul care arată practic câți bani are în cont fiecare participant și în funcție de care este calculată suma plătită celor care au ajuns în postura de beneficiar, a scăzut, în medie, cu 2,5% într-o singură zi,adică imediat după alegeri. Scăderile pentru fiecare fond în parte le puteți consulta în tabelul de mai jos. Evoluția VUAN reflectă câștigul net obținut de administratorii de fonduri prin plasamente. Prin înmulțirea acestui indicator ( a cărui valoare aproape în timp real o găsiți AICI) cu numărul de unități de fond pe care îl dețineți, puteți afla suma deținută în contul de pensie privată.

Sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară

În condițiile în care statul se împrumută tot mai scump (atunci când mai reușește să se împrumute), iar Banca Națională a României (BNR) pare că va adopta strategia creșterii dobânzilor pentru a apăra leul (ROBOR, dobânda la care băncile se împrumută între ele, a crescut deja notabil), valoarea de piață a titlurilor de stat ale României va continua să scadă, trăgând după ea și valoarea conturilor de pensie. Perioada cu dobânzi în creștere abia a început și se va prelungi, cel mai probabil, cel puțin până la finalul acestui an.

Citește și: Alertă pe ROBOR. Indicii la trei şi şase luni continuă să crească şi ating noi recorduri – date BNR 9 mai 2025

Citește și: Cât se mai scumpește euro și ce va face BNR pentru a potoli furtuna? Cele trei măsuri așteptate săptămâna viitoare

Pensiile private sunt direct dependente de bugetul statului. Cum funcționează mecanismul

Mecanismul prin care bugetul statului influențează direct sistemul de pensii private este unul destul de simplu. Cele 7 fonduri de pensii private au investit peste 70% din active, adică contribuțiile celor 8,3 milioane de participanți care plătesc lunar, în titluri ale statului român, în diverse momente din cei 16 ani care au trecut de la înființarea sistemului și cu diverse scadențe. Deși, la scadență, fondurile vor încasa valoarea nominală a titlurilor (cu tot cu dobânda din momentul achiziției), pe parcurs ele trebuie să își ajusteze portofoliul la valoarea de piață a respectivelor titluri.

Citește și: Guvernul a tocat din banii de pensie a peste 8,2 milioane de români. Deficitul uriaș a tăiat masiv din randamentele fondurilor administrate privat

Cum în perioadele cu dobânzi în creștere sau cu o instabilitate ridicată care poate pune problema unei insolvabilități a statului investitorii au tendința să vândă titlurile mai vechi (fie pentru a cumpăra unele noi, cu randamente mai bune, fie pentru a ieși complet de pe piață), valoarea de piață a titlurilor vechi scade și trage după ea și valoarea activelor din conturile de pensii.  În această perioadă, nu doar că statul se împrumută la dobânzi tot mai mari(când mai reușește să o facă) și foarte mulți investitori străini își vând titlurile deținute (în vârfurile acestei săptămâni s-a vândut și de 3 miliarde de euro pe zi), dar BNR încearcă să mențină cursul de schimb prin „aspirarea” leilor de pe piață, ceea ce duce la creșterea dobânzilor interbancare.

Citește și: Dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani au ajuns la 8,45%, la maximul ultimilor nouă ani. România riscă să piardă finanțarea externă – Standard&Poors

Acesta este contextul în care valoarea VUAN (indicator explicat mai sus) a scăzut substanțial și va continua să să scadă. Cum sunt pensiile private dependente de buget? Principala cauză a acestor evoluții o reprezintă deficitul uriaș pe care statul să nu reușește să îl constroleze. În 2024 am înregistrat un record de 9,4% din PIB, iar în primele trei luni din 2025 un alt record, de 2,3% din PIB. Cu cât este mai mare deficitul, cu atât statul se împrumută mai scump și România este văzută mai prost dec către investitori.

Sistemul de pensii a dovedit că este rezilient și în timpul altor crize, dar tot mai mulți români ies anual la pensie și riscă să fie prinși ” în mijlocul furtunii”. Chiar dacă sistemul este construit pe termen lung, perioadele de volatilitate afectează zeci de mii de români, iar numărul lor va tot crește

Așa cum arătam și mai sus, la scadență fondurile de pensii încasează valoarea nominală a titlurilor de stat cumpărate. De exemplu, dacă au cumpărat titluri de stat pe 5 ani cu o dobândă de 8%, la final vor încasa toată dobânda, indiferent de cotația pe piață din acel moment. Cea mai mare parte a titlurilor din portofoliile celor șapte fonduri (între 50% și 60%) sunt fomate din obligațiuni cu scadențe mai mici de 5 ani, ceea ce permite fondurilor să aibă un grad mai ridicat de flexibilitate și să nu rămână blocate în perioade în care cotațiile titlurilor sunt mici. În jur de 30-35% din titluri au scadența între 5 și 10 ani și doar sub 10% peste 10 ani.

Aceasta înseamnă că, pe termen lung, expunerea pe titluri este una sigură, cu excepția situației în care ar apărea o criză de lungă durată. De altfel, acest lucru este vizibil din faptul că fondurile au reușit să depășească mai multe perioade de criză. Cea mai recentă și cea mai severă din perspectiva pensiilor private a fost cea din 2022, de după izbucnirea războiului din Ucraina imediat după criza provocată de pandemie de COVID 19. Atunci a fost primul an în care fondurile de pensii au înregistrat randamente negative, tot pe fondul creșterii accentuate  dobânzilor la care se împrumuta statul. Imediat după revenire, însă, fondurile au înregistrat randamente record, reușind să recupereze și să depășească inflația. Din 2008, de când s-a înființat sistemul, administratorii fondurilor au reușit să scoată un randament mediu anualizat de 7,65%, în condițiile în care inflația medie a fost de 4,36%.

În ultimii ani, însă, contextul începe să se schimbe, reziliența pe termen lung nemaifiind un element suficient pentru a transmite siguranță participanților, pentru că perioadele de volatilitate, tot mai dese și ele, afectează un număr substanțial de participanți. Dacă până în 2020, numărul participanților cărora li se năștea dreptul la pensie era neglijabil, din 2021, acesta a început să crească. În 2022 aveam deja 23.000 de beneficiari, în 2023 54.000, iar în 2024 53.000. Acești beneficiari (fie că vorbim despre pensionari la termen, despre pensionari pe invaliditate sau despre moștenitorii participanților decedați), un număr deloc neglijabil, riscă să fie prinși într-un moment de volatilitate maximă și să încaseze o pensie substanțial mai mică decât ar fi făcut-o cu doar câteva luni sau săptămâni înainte de debutul unei crize. Se întâmplă pentru că valoarea contului lor este calculată în funcție de nivelul VUAN din momentul nașterii dreptului la pensie, deci pentru ei nu mai contează că scăderea va fi recuperată. Numărul celor expuși la volatilități va crește substanțial în următorii ani, iar în vârf, care este estimat a se înregistrat în jurul anului 2035, vom discuta de sute de mii de oameni care ies la pensie anual.