Pensii speciale – România poate propune un nou proiect legislativ, înainte de termenul din 29 noiembrie, dar nu este foarte clar dacă va accepta CE altceva în afară de promulgarea legii, spune ministrul Pîslaru

Acesta a precizat că respectarea calendarului depinde în mare măsură de „buna-credinţă” a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)” în emiterea avizului la timp, scrie Agerpres.

„28 noiembrie este termenul la care România trebuie să răspundă formal, printr-o scrisoare care să fie urcată în sistemul informatic dedicat, pus la dispoziţie de Comisia Europeană, la jaloanele care au fost suspendate în urmă cu şase luni. (…) Trebuie să ne asigurăm că măcar înainte de 28 noiembrie, România poate demonstra că a pus pe masă din nou un proiect legislativ care răspunde solicitărilor de echitate şi de sustenabilitate pentru sistemul de pensii, care este conform cu prerogativele guvernamentale de a stabili bugete şi politica salarială şi care, evident, să poată să fie pus în circuitul legislativ. Există în acest moment un semn mare de întrebare dacă legea ar putea fi promulgată până pe 28 noiembrie. Şansele sunt din ce în ce mai mici. Chiar dacă n-ar mai exista nicio intervenţie, după ce voinţa legiuitorului a fost pusă pe masă, trebuie să vedem dacă există vreo cale din perspectiva auditului Comisiei Europene să nu fim penalizaţi semnificativ cu cele 231 de milioane de euro. În acest moment, suntem realişti. Am avut o discuţie la Bruxelles pe această temă şi înţelegem că întârzierile sunt foarte mari”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, termenul de şase luni este prevăzut în Regulamentul pentru remediere, fiind un termen care nu poate să decadă şi nu poate să fie prelungit. „România are de îndeplinit patru jaloane importante, trei legate de guvernanţa corporatistă, deci de numirile în consiliile de administraţie în companiile de stat din energie, transporturi, şi reforma AMPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice n.r.) şi, evident, cel de-al patrulea jalonul legat de pensiile speciale. Noi nu facem această reformă doar pentru că ne cere Comisia Europeană sau pentru că avem un jalon. Această reformă trebuie făcută pentru că este important să avem echitate şi sustenabilitate în bugetul de pensii. Întreg PNRR este o asumare de către România a unor lucruri bune pentru România. Nu vine Comisia Europeană sau cineva cu biciul şi ne pune să facem reforme. Cu sau fără penalizare, cu sau fără jalon, România trebuie să facă această reformă”, a explicat Pîslaru.

Acesta spune că „CSM s-a hazardat de multe ori în spaţiul public, intrând pe domenii care sunt de atribuţii exclusive prin separaţia puterilor în stat, legate de politica guvernamentală”.

„Justiţia nu are de ce să legifereze politica salarială. Justiţia nu are cum să ştie mai bine decât eu, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care mă aflu direct în legătură cu Comisia Europeană, ce părere are Comisia pe acest subiect. Vreau să clarific pentru totdeauna problema legată de nevoia de a amenda din nou legislaţia. Am avut în luna martie această suspendare care a survenit pentru că am avut o propunere de lege care avea anumite elemente legate de vârsta de pensionare, de perioada de tranziţie, de diverse lucruri şi care introducea, pentru cerinţa directă a jalonului legate de achitate, un sistem de supra-impozitare. Raportul între pensie şi salariul net era reglat prin supraimpozitare. Curtea Constituţională a considerat că supraimpozitarea nu este constituţională şi a dat jos acele articole de lege. Comisia Europeană, în motivarea oficială, a spus foarte clar că odată ce este scoasă din acel pachet zona de supraimpozitare, zona de echitate dispare pentru că raportul între pensie şi salariul net este unul care nu este proporţional sau echitabil. Şi atunci Guvernul Bolojan a venit cu un sistem echivalent, adică în loc să avem supraimpozitare, a stabilit un raport de 70% al pensiei din salariul net. Acest lucru a fost acceptat de Comisia Europeană ca fiind un sistem echivalent”, a arătat ministrul.

El a respins orice declaraţie a CSM cu privire la faptul că „Guvernul nu are prerogative pe politică salarială sau că ar trebui justiţia să-şi facă singură salariile sau sistemul de pensii”.

„Ar trebui să le fie ruşine pentru asta! Separaţia puterilor în stat este foarte clară şi ştim foarte clar care sunt prerogativele guvernamentale. Orice fel de presupuneri sau opinii cu privire la relaţia Guvernului cu Comisia Europeană, adică între Executiv şi Executiv, făcute de o autoritate care este în afara dialogului direct pe care îl avem, este lipsită de profesionalism. Nu este vorba de a încerca să aducem atingere unei profesii care este atât de importantă în societate. Dar ideea că cineva din zona de justiţie îşi dă cu părerea pe obligaţiile executive pe care le avem noi în raport cu Comisia deja depăşeşte nişte graniţe profesionale”, a mai afirmat ministrul Pîslaru.