1EUR = 4.7340 RON | Bucureşti 30 º

Sorin Mititelu

Pensiile Pilonul II: De la "Cuiul lui Pepelea" la încă o "victorie a la Pirus"

Sunt relativ puţine comentarii publice pe acest subiect, faţă de cât de important este el, adică despre viitorul sistemului de pensii publice administrate privat, cunoscut sub denumirea de Pilonul II. Avem o lege aplicabilă, faimoasa Ordonanţă de Urgenţă nr.114/2018, ce produce efecte. Şi totuşi, este relativ multă linişte pe acest subiect. Probabil se aşteaptă, se analizează, se negociază, se speră. Dar, mai curând este liniştea dinaintea furtunii.

29 ian, 2019 | | ECONOMICA.net

CUIUL LUI PEPELEA – Cerinţa de majorare a capitalului social

În basmul popular, în final, Pepelea a rămas şi cu banii luaţi de la Bogătan pe casă, dar şi cu casa. În schimb, de ruşine, Bogătanul a trebuit să plece din sat, să nu mai fie de râsul tuturor.

Precum Pepelea, astfel procedează şi Guvernul României în relaţia lor cu Administratorii fondurilor de pensii publice administrate privat! Dar chiar are oare ceva de câştigat la final?

Este evident faptul că oricât de paternalist ar fi statul roman, nu va finiciodată capabil să asigure o pensie publică (Pilonul I) la un nivel rezonabil. A mai încercat statul comunist şi a ajuns unde a ajuns. S-a sufocat în neputinţă. Astfel, de voie sau nevoie, conştient sau nu, în ultimii ani au fost introduse sisteme suplimentare: Pilonul II, Pilonul III (facultativ, dar stimulat fiscal), un fel de Pilon IV (asigurările de viaţă cu acumulare, ce au la rândul lor un avantaj fiscal) şi chiar un fel de Pilon V (investiţiile pe piaţa de capital, precum cele în titluri de stat româneşti, ce beneficiază de un nivel de impozitare al câştigurilor destul de favorabil).

Dintre toate aceste sisteme atrage atenţia şi Pilonul II. Motivul este evident: cele peste 10 miliarde de euro acumulate şi plasate în principal în titluri de stat, în cvasitotalitatea lor titluri româneşti (aproape 6.5 miliarde de euro), în acţiuni listate, în principal la Bursa de Valori de la Bucureşti (aproape 2 miliarde de euro), în depozite la bănci comerciale din România (aproape 1 miliard de euro).

Interesul raţional al celor 7.1 milioane participanţi la sistemul de pensii Pilonul II este evident, cel de menţinerea acestui sistem şi chiar de creştere a cotei alocate acestui sistem din contribuţia individuală (şi deocamdată, singura) la sistemul de asigurări sociale. De ce este raţional să fie aşa? Simplu. În timp ce în sistemul public Pilon I (care ce este drept nu este construit pe principiul acumulării individuale, ci pe cel al redistribuirii colective a ceea ce este decis a fi de redistribuit), din totalul contribuţiilor realizate, participantul primeşte înapoi (drept pensie), doar aproximativ 33% din sumă! La Pilonul II, participantul primeşte înapoi (drept pensie suplimentară) 100% din suma plătită!

Interesul Administratorilor fondurilor de pensii Pilon II este de asemenea evident. Este o afacere până la urmă. Chiar de succes, până acum. Mai mult, în faza îniţială au fost chiar stimulaţi să se implice în crearea acestui sistem.

Până acum statul român a fost interesat de înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea acestui sistem de pensii Pilon II. Numai că, acum în mod evident are un alt interes. Până acum tot s-a făcut referire la valoarea comisioanelor încasate de Administratori. Este şi acesta un subiect. Dar este cu totul nerelevant! Adevăratul subiect este acesta, un fel de Cui a lui Pepelea:

Ordonanta de Urgenta 114/2018:

„Articolul 60 (1) Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilorparticipanţilor, respectiv:
5% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
7% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro şi 500 milioane euro;
10% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro;"

În analiza acestei cerinţe legale, ar trebui făcută abstacţie de modul cum se interpretează termenul „contribuţii" (toate sumele transferate în fond în numele şi contul contribuabililor? sau activul net al fondului, la un moment dat?), întrucât cea mai importantă concluzie este că toţi cei 7 administratori (NN, Allianz Ţiriac, Metropolitan Life, Aegon, Generali Asigurări, BCR Pensii, BRD Pensii) trebuie să-şi majoreze exponenţial capitalul social.

Calculul este simplu, valoarea activului net în administrare este de aproximativ 10 miliarde de euro, 6 din 7 administratori gestionează fiecare în parte, active cu valori mai mari de 500 milioane euro, iar unul (BRD Pensii) are active de aproximativ 350 milioane euro în administrare. Aşadar, totalul capitalurilor sociale ale celor 7 administratori trebui să ajungă până la finele anului 2019 la o valoare de 1 miliard de euro! Adică, acţionarii lor să mai vină de acasă cu aproximativ 800 milioane euro!

Motivaţia guvernului în luarea acestei decizii a fost că trebuie să existe o corelaţie între nivelul capitalului social al acestor administratori şi riscurile asumate de aceştia în relaţia lor cu participanţii la sistemul pe pensii Pilon II. Evident că este corectă această cerinţă. Doar că, această motivaţie nu mai este de actualitate. Pentru riscurile asumate, Administratorii au constituit deja rezerve (provizioane) conform regulior stabilite tot de stat – Autoritatea de Supraveghere Financiară! Şi este normal să fie aşa! Administratorii s-au anagajat să nu plătească beneficiarilor sistemului de pensii Pilon II mai puţin decât au contribuit. Această garanţie este evaluată, calculată şi acoperită prin active eligibile (în prinicipal, tot titluri de stat româneşti) achiziţionate din fondurile aduse prin capitalul social al Administratorului, în principal. Sunt şi alte riscuri asumate, mai ales cele de bună funcţionare a instituţiei, dar şi pentru acestea sunt luate măsurile necesare (inclusiv de către ASF), astfel încât Administratorii să aibe suficiente capitaluri proprii. Ţinând cont de cele menţionate, este inutil să mai spunem ca această motivaţie a guvernului nu are cum să fie şi cea reală!

Practic cele 800 milioane de euro sunt totalmente ne-necesare bunei funcţionări a sistemului de pensii Pilon II!

Şi totuşi, este cerinţă legală şi trebuie ca Administratorii să i se conformeze. Dacă nu se conformează potrivit Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat - Art. 141.:"(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: ...d) nerespectarea prevederilor art. 61 alin. (2) referitoare la reîntregirea capitalului social de către administrator;", ceea ce poate avea drept sancţiune potrivit punctului d) al alineatului (2) al art.141 al aceleasilegi: "d) retragerea autorizaţiei sau avizului altor entităşi decât administratorul...".

Desigur, sunt posibile şi alte acţiuni, în funcţie de diligenţă a şi fermitatea ASF, dar singurul rezultat concret ar fi ca în sistemul nostru financiar, la un moment dat, ar intra 800 milioane de euro!

Un scenariu posibil şi aparent raţional ar fi ca Administratorii să se conformeze şi să facă pe plac guvernului! Alt scenariu ar fi să nu se confomeze şi să suporte consecinţele legale.

Pentru ca rezervele necesare pentru buna desfăşurare a activităţii sunt deja constituite şi acoperite cu activele financiare necesare, cele 800 milioane de euro sunt libere pentru orice fel de investiţie! De ce ar fi interesaţi acţionarii străini ai Administratorilor să facă investiţii în România? Sună parcă a invitaţie adresată acestora să-şi mute sediile principale în România sau cel puţin să aibă un vehicul investiţional de optimizare a obligaţiilor lor fiscale în România! Ca şi cum România a devenit deja un paradis fiscal! Numai că există adevărate paradisuri fiscale şi niciunul dintre acestea nu este membru al Uniunii Europene!

Aşadar, acţionarii Administratorilor au de investit în acţiuni cu risc România pentru care aşteaptă randamente de 10-15% pe an, corespunzător riscului asumat. Dacă nu au credinţă că pot obţine un astfel de randament, în mod normal vor alege o altă piaţă! Este de reţinut şi faptul ca cele 800 de milioane de euro nu pot fi investite în altceva decât în active financiare tranzacţionabile. Administratorii de fonduri private de pensii Pilon II sunt administratori de fonduri de investiţii, nu agenţii imobiliare, nici instituţii de credit, nici firme de investiţii private şi nici fundaţii caritabile! Aşadar, se poate obţine acel randament de 10-15% la investiţiile lor pe piaţa financiară din România? Dacă luăm drept referinţă randamentul titlurilor de stat româneşti, chiar şi pe cele cu maturităţi mari de 10-15 ani, concluzia este evidentă: NU! Avem astfel răspunsul. Nu există nicio raţiune pentru care acţionarii, mai ales cei străini, să majoreze capitalul social al celor 7 administratori de fonduri de pensii Pilon II! Ar pierde bani! Mulţi bani! Cel puţin 5% pe an din suma investită. Şi nimeni nu poate da vina pe ei! Să îi acuzi că nu acceptă să piardă mulţi bani, pe motiv că până acum au făcut ceva profituri în România este de asemenea incorect! Dacă le-au făcut, le-au făcut pentru că au livrat ceva şi şi-au asumat riscurile aferente pentru ceea ce au făcut. Nu le-a garantat nimeni nici cel mai mic câştig. Unii chiar au piedut şi au ieşit din piaţă. Nu absolut toţi cei ce au intrat pe această piaţă au fost câştigători.

Prin urmare, cel mai proababil, marea majoritate a Administratoriilor fondurilor de pensii Pilon II nu îşi vor majora capitalul social. Ce se va întâmpla, totuşi? Probabil vor contesta în instanţele locale şi poate chiar în cele internaţionale cerinţele legale introduse prin OUG 114/2018. Se poate câştiga ceva timp, dar cel mai probabil, doar atât!

Într-o astfel de situaţie, nu este exclus ca în cursul anului viitor, ASF-ul să fie obligat, efect al OUG 114/2018 să retragă autorizaţia de funcţionare a tuturor Administratorilor fondurilor de pensii Pilon II!

Ce se va întâmplă într-o astfel de situaţie?

În acest proces, Administratorii vor fi înlocuiţi cu Administratori speciali temporari. Nu ar fi dificil de identificat şi numit astfel de Administratori speciali. Dar ce se întâmplă la expirarea mandatului acestora, în situaţia în care nu mai există niciun alt Administrator în piaţă? Pot rămâne cele 7 fonduri de pensii Pilon II fără administrator? Desigur că nu!

Ce variante ar exista, într-o astfel de situaţie?

Este de exclus din start că s-ar găsi totuşi un investitor care să investească peste 1 miliard de euro pentru a putea lua în administrare un fond de pensii de 10 miliarde de euro. Exclus să fie un investitor local! Nimeni nu deţine un capital financiar atât de mare. Ar trebui să obţină un profit anual de cel puţin 150 milioane de euro, cea ce echivalează cu un randament la cele 800 milioane de euro libere pentru investiţii de aproximativ 40-50 milioane euro (cel mai optimisit scenariu) şi un comision anual de administrare al fondului de aproximativ 100 milioane euro, adică de1-1.5% la valoarea fondului!Acest comision de administrare ar fi aproape dublu faţă de ce se percepe în prezent! Aşadar, nu au cum obţine profitul aşteptat!

Altă variantă ar fi ca termenul de exercitare a mandatului dat Administratorul special să fie pe perioada nedeterminată, iar acesta să fie o unitate a ASF, similară celei ce administrează Fondul de rezoluţiune al companiilor de asigurări sau chiar Casa Naţională de Pensii. Posibil!

Altă variantă este cea de extindere a perioadei de valabilitate a mandatului dat Administratorului special, ce poate fi o instituţie publică (ASF, CNP), dar care sa achizitioneze serviciile unui administrator de fonduri de investiţii, asa cum s-a procedat la început cu Fondul Proprietatea. Posibil!

Ar mai fi şi varianta trecerii forţate de la Pilonul II la Pilonul I. Totuşi acestă variantă este de exclus, intrucât echivalează cu o naţionalizare!

Potrivit prevederilor Legii nr.411/2004, Art. 48,"(1) Participantul este proprietarul activului personal din contul său. (2) Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, sub sancţiunea nulităţii actelor respective. (3) Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sanctiunea nulităţii actelor respective."

Care ar fi efectele unei asemenea situaţii asupra strategiei de investiţi în cazul în care fondul de pensii Pilon II va fi administrat de un Administrator special?

Obligaţia Administratorului special rămâne de a acţiona în interesul participanţilor la sistemul de pensii Pilon II. Cu toate acestea, nimic nu-l va împiedica să:
- Transfere disponibilităţile în suma de 1 miliard de euro deţinute în prezent la băncile comerciale, în conturile ce pot fi deschise la Trezoria de Stat;
- Obţină randamente un pic mai mici la plasamentele viitoare în titluri de stat, decât cele obţinute de băncile comerciale sau chiar de administratorii de fonduri de pensii private facultative;
- Să aibă acceaşi calitate şi eficienţă a activităţii celor ce vor reprezenta fondul de pensii Pilon II în acţionariatul companiilor listate şi la care fondul deţine o participaţie semnificativă, precum cea a celor ce au reprezentat statul român până în prezent la companiile controlate de acesta.

Un efect interesant al unei astfel de situaţii potenţiale ar fi ca statul român, prin intermediul Administratorul special desemnat, ar fi reprezentat în acţionariatul unor companii private precum: Banca Transilvania (cu o cotă de aproximativ 15%, potrivit surselor publice); BRD – Societe Generale (cu o cotă de aproximativ 10%, potrivit surselor publice), RCS&RDS (cu o cotă de aproximativ de 5%, potrivit surselor publice)! Am putea spune şi ceva de genul: Unde dai şi unde crapă! Totuşi, nu, statul român, prin administratorul selectat, nu ar fi proprietar, ci doar un agent al celor peste 7.1 milioane de participanţi la sistemul de pensii Pilon II.
Însă, cea mai importantă modificare în strategia de investiţii este cea dată tot de prevederile Ordonanţei nr.144/2018, respectiv cea de a da dreptul Administratorilor să aloce o parte din fondul de pensii în finanţarea unor parteneriate public-privat! La prima vedere, viitorul sună bine! Cum s-ar fi spus într-o mai veche reclamă!

Aşadar, parte din necesarul de investiţii în infrastructură (spitale, şcoli, autostrăzi, poduri, etc.) poate fi acoperit prin finanţările de la fondul de pensii Pilon II. Nu ar mai fi necesară alocarea de surse semnificative de la Bugetul de stat! Nimeni nu ar mai putea spune că nu se aloca bani suficienţi pentru investiţii! Tot la prima vedere sau mai corect spus, la a doua vedere, mai ai nevoie să controlezi administrarea fondului de pensii Pilon II şi apoi totul se rezolvă. Probabil acesta este motivul, de a avea nevoie de un Cui a lui Pepelea!

Şi totuşi! Astfel de plasamente nu beneficiază de garanţia statului român, nu sunt lichide şi sunt dificil de evaluat. În mod normal, în niciun portofoliu, deci nici în fondul de pensii Pilon II, ponderea acestei clase de active nu poate fi mai mare de 10%. La valoarea actuală a Activului net a fondului de pensii Pilon II, suma maximă de investit în parteneriate public-privat, ar fi de aproximativ 1 miliard de euro. Acest miliard de euro nu este al Statului român ci al participanţilor la sistemul de pensii Pilon II. Deci, acest miliard de euro nu poate constitui aportul Statului român la niciunul din partneriatele public-privat pe care acesta le-ar încheia. Aşadar, Statul român tot trebuie să aloce prin Bugetul de stat sume semnificative pentru investiţii. Alternativa ar fi ca aceste parteneriate public-privat să fie încheiate de companii de stat precum Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Pare un deja vu! Cel ce va fi Administratorul fondului de pensii Pilon II ar semăna izbitor de mult cu Fondul Proprietăţii de Stat din perioada 1995-1997, ce a derulat un program asemănător.

Există totuşi o foarte mare diferenţă! Administratorul fondului de pensii Pilon II este responsabil în faţa participanţilor la sistemul de pensii Pilon II şi nu în faţa Guvernului sau Parlamentului. Prin urmare, deciziilor lui de oportunitate, nu numai cele de legalitate, vor conta! Ar avea toate şansele să dea socoteală, civil şi poate, chiar penal, atât instituţia ce va juca rolul de administrator, cât şi persoanele direct implicate în procesul decizional.

Şi încă o remarcă! Numai prin reducere la absurd şi numai în cazul în care tot activul net al fondului de pensii Pilon II ar fi utilizat pentru finanţarea de parteneriate public-privat, ar deveni absolut necesar capital social suplimentar. Iar acest necesar de capital ar fi la un nivel asemanator cu cel al instituţiilor de credit, adică de aproximativ 10% din expunerea la risc, deci din activul net al fondului!

Coincidenţă? Cât câştigă statul român din aplicarea prevederilor art.60 (1) al OUG 114/2018?
În scenariul în care acţionarii Administratorilor fondurilor de pensii Pilon II se conformează, cele 800 de milioane de euro intră în sistemul local pentru majorarea capitalului social, dar care fiind libere pentru orice investiţie, vor putea ieşi de a doua zi din sistemul nostru. O eventuală idee că acest capital va fi dirijat către finanţarea unor parteneriate public-privat nu are şanse de materializare, întrucât astfel de tranzacţii nu sunt acoperite de licenţa de funcţionare a Administratorilor. Ar putea plasa aceste capitaluri doar în valori mobiliare locale şi/sau străine.

Este de reţinut şi faptul că, aşa cum apare în propunerea supusă dezbaterii publice, viitorul „Fond Suveran" nu este supus reglementărilor pieţei de capital şi prin urmare Administratorii nu pot efectua plasamente nici în acesta. Aşadar, în eventualitatea în care toate câştigurile din aceste plasamente ar fi conform aşteptărilor acţionarilor (10%-15%) şi s-ar impozita în România, veniturile suplimentare anuale la buget ar fi de aproximativ 20 milioane de euro, cel mult.


În al doilea scenariu cel de neconformare, în care Administratorii sunt înlocuiţi cu un Administrator special, pe cât de numeroase, vizibile şi mai puţin vizibile pot fi beneficiile pentru statul român şi pentru reprezentanţii statului roman, tot pe atât de numeroase vor fi şi dezavantajele! Din punctul de vedere al veniturilor bugetare, la cele 10 miliarde de euro ale fondului de pensii sunt de obţinut venituri directe din administrare (de aproximativ 50 milioane euro), precum altele indirecte din relaţia cu Trezoreria de Stat (pe cale le estimam la 5 milioane de euro) şi altele din tranzacţiile cu titluri de stat (pe care le estimăm la 5 milioane euro).

În total, teoretic, ar fi venituri suplimentare anuale pentru statul român de aproximativ 60 milioane euro! De reamintit faptul că din eventuala finanţare a parteneriatelor public-privat prin fondul de pensii Pilon II, Statul român nu are nimic de câştigat!

În loc de concluzie, o întrebare: Şi totuşi, merită?
Participanţii la sistemul de pensii Pilon II cel mult nu au nici de pierdut, nici de câştigat. Activul lor net ar juca rolul casei din basmul Cuiul lui Pepelea.  Administratorii fondurilor de pensii Pilon II au numai de pierdut. La fel precum Bogătanul din basmul Cuiul lui Pepelea. Statul român, precum Pepelea cel din basm, aparent, câştigă anual în plus câteva zeci de milioane de euro. Spre deosebire de povestea basmului, al nostru Pepelea are şi de pierdut.

Sentimentul general, determinat şi de această decizie, este unul negativ. Acest sentiment influenţează printre altele, atât deciziile de a investi în România, cât şi pe cele privind evalurea riscului de ţară pentru România. Practic, tot acest câştig potenţial poate fi anulat de reducerea activităţii economice la nivelul întregii economii cu aproximativ 200 milioane de euro, ceea ce echivalează cu reducerea PIB-ului cu aproximativ 0.1% pp. Adică, cu foarte puţin! Cei care înţeleg modul de funcţionare a pieţelor, nu ar paria niciodată pe deciziile cu impact negativ asupra sentimentului general al investitorilor!

Unde se vede sentimentul negativ al pieţei? La bursa de valori, în evaluarea rating-urilor celor mai importante instituţii din ţară, în curba de randament a titlurilor de stat emise de Ministerul de Finanţe, în cursul de schimb, în inflaţie, în migrarea banilor din depozitele în lei, în cele în euro, în dobânzile pe piaţa primară, etc. Şi deja a început să se vadă!

Aşadar, nimeni nu are de câştigat în final, ci doar de pierdut!

Încă o victorie a la Pirus a Guvernului României!

PS: Desigur, ar mai fi o soluţie evidentă: Să anuleze art.60 (1) al Ordonantei nr.144/2018!

Sorin Mititelu a fost preşedinte la BCR Asigurări de viaţă şi director în direcţia Retail, IMM şi Private Banking din BCR

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO