Pensionarii au adus 460 de milioane de lei la Fondul Sănătăţii în ianuarie, efect direct al eliminării excepţiei de la plata CASS. Fără CASS la pensii, fie deficitul ar fi fost cel puţin dublu, fie subvenţiile virate de stat – de patru ori mai mari

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează lunar execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii.

Legea 141/2025 a adus cele mai importante schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, de la înfiinţarea CNAS, corectând astfel distorsiuni istorice în finanţarea FNUASS, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate. Schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate aduse prin Legea 141 din 2025 au intrat în vigoare în august 2025.

Efectele directe ale Legii 141 din 2025, în ianuarie 2026

Aproape 460 de milioane de lei e suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Peste 4,7 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în ianuarie 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 în veniturile totale din contribuţii de asigurări în ianuarie 2026 e de 7%, potrivit analizei Economica.net.

Despre schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate am scris pe larg aici: Asigurarea la sănătate în noua lege: fără scutire de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinută din indemnizaţia de creşterea copilului. Scad indemnizaţiile de concediu medical pentru concedii scurte. Plata în tranşe inegale a asigurării opţionale

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut deficit de 431 de milioane de lei în ianuarie 2026, de peste patru ori mai mic decât în ianuarie 2025. 99% din veniturile totale ale FNUASS în ianuarie 2026 provin din contribuţii de asigurări, în special din CASS, arată analiza Economica.net.

Ce ar fi însemnat eliminarea CASS asupra pensiilor de peste 3.000 de lei, dacă s-ar fi aplicat în ianuarie 2026? O altă perspectivă asupra execuţiei FNUASS dacă s-ar elimina CASS la pensiile peste pragul antemenţionat.

Fie deficitul Fondului din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) ar fi fost cel puţin dublu faţă de cel înregistrat efectiv: 431 milioane de lei deficitul FNUASS, la care s-ar fi adăugat circa 460 de milioane de lei bani care nu s-ar mai fi colectat din pensiile de peste 3.000 de lei, arată prognoza Economica.net. În această ipoteză subvenţiile nu ar fi fost ajustate deloc.

Fie deficitul Fondului Sănătăţii ar fi rămas cel efectiv înregistrat, de 431 de milioane de lei, dar ar fi crescut subvenţiile de la stat cu suma de aproape 460 de milioane de lei care nu s-ar mai fi colectat la Fondul Sănătăţii din pensiile de peste 3.000 de lei în ianuarie, reiese din analiza predictivă realizată de Economica.net.

Subvenţiile efective primite de la stat la FNUASS depăşesc 158 de milioane de lei în ianuarie 2026, arată calculele Economica.net. Dacă nu s-ar fi reţinut CASS din pensiile de peste 3.000 de lei în ianuarie, subvenţiile virate de stat la FNUASS ar fi ajuns la 618 milioane de lei doar în ianuarie 2026, deci aproape s-ar fi cvadruplat faţă de cele efectiv primite, ca să nu crească deficitul, potrivit prognozei Economica.net.

Iată, pe larg, execuţia bugetului FNUASS în ianuarie 2026:

FNUASS a avut venituri totale de 6,5 miliarde de lei în ianuarie 2026, cu 15,6% mai mari decât cele realizate în aceeaşi lună a anului 2025.

Veniturile realizate din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, depăşesc 6,49 de miliarde de lei în ianuarie 2026 şi sunt cu 14% mai mari decât cele realizate în aceeaşi lună din 2025, arată analiza Economica.net. Se menţine în ianuarie 2026 procentul de creştere a sumelor primite la FNUASS din contribuţii de asigurări din anul 2025 faţă de nivelurile anului 2024, despre care am scris recent.

Veniturile din contribuţii de asigurări au pondere de peste 99% din veniturile totale ale FNUASS în ianuarie 2026.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.

Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea cu 14% a sumelor realizate din contribuţii de asigurări la FNUASS în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025 se datorează următoarelor decizii ale guvernului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.
Am arătat deja mai sus care e impactul Legii 141 din 2025 asupra veniturilor realizate la FNUASS în 2025.

II Subvenţiile primite de la stat depăşesc 158 de milioane de lei în ianuarie 2026 şi sunt cu 78% mai mari decât cele virate de stat în ianuarie 2025, arată calculele Economica.net.

III Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, sunt de 8,3 milioane de lei în ianuarie 2026 şi sunt cu 40% mai mici decât cele realizate în ianuarie 2025.

Plăţile totale făcute din FNUASS se apropie de 6,97 miliarde de lei în ianuarie 2026 şi sunt cu 9,6% mai mici decât cele efectuate în ianuarie 2025.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 2,4 miliarde de lei în ianuarie 2026, cu 23% mai puţin decât în ianuarie 2025.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 1,43 de miliarde de lei în ianuarie 2026, cu 15% mai puţin decât în ianuarie 2025.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 1,42 miliarde de lei în ianuarie 2026 şi suma de la acest capitol e în creştere nesemnificativă (sub 1%) faţă de cea plătită în ianuarie 2025.
Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare, potrivit analizei Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 987 de milioane de lei în ianuarie 2026, cu aproape 8% mai mult decât în ianuarie 2025.

Cea mai mare creştere a plăţilor făcute din FNUASS în ianuarie 2026 – pentru asigurări şi asistenţă socială, dintre toate capitolele mari de cheltuieli din Fond, menţinând astfel tendinţa de creştere a plăţilor de la acest capitol din anul 2025, arată analiza Economica.net.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, se ridică la 530 de milioane de lei în ianuarie 2026 şi sunt cu 62% mai mari decât cele efectuate în ianuarie 2025, potrivit analizei Economica.net.