Perspectivele economice ale consumatorilor români au scăzut – studiu GfK

Perspectivele economice în scădere au avut o influenţă negativă asupra aşteptărilor consumatorilor privind veniturile. Indicatorul a scăzut faţă de trimestrul anterior cu 6,4 puncte, ajungând la 14,9 puncte şi atingând astfel din nou valoarea anului anterior.

Veniturile românilor ajung în continuare doar în oarecare măsură pentru acoperirea necesităţilor zilnice. Astfel, înclinaţia spre consum nu s-a modificat cu mult nici în trimestrul al patrulea. Aceasta a scăzut în decembrie cu alte 1,2 puncte, ajungând la valoarea de -7,6 puncte.

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate ţările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de ţări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populaţia adultă din UE.

Criza refugiaţilor, atentatele de la Paris, însă mai cu seamă indicatorii economici tot mai buni în aproape toate ţările europene, precum şi costurile de energie extrem de reduse au fost factorii care au influenţat discuţiile consumatorilor şi cele din mass-media în trimestrul al patrulea. Climatul de consum pentru Uniunea Europeană a crescut din septembrie până în decembrie 2015 cu 1,9 puncte la valoarea de 12,2 puncte.

În cele mai multe ţări europene, atitudinea consumatorilor a oscilat în trimestrul al patrulea din 2015. În primă fază, subiectul dominant a fost fluxul neîntrerupt al refugiaţilor din zonele de criză din Orientul Apropiat şi Africa de Nord – cum pot fi împărţiţi refugiaţii în mod echitabil în Europa, cum pot fi integraţi cât mai bine în societate, dacă este posibilă integrarea unui număr atât de mare de refugiaţi. Aceste întrebări au influenţat, în primă fază, viziunea consumatorilor din câteva ţări cu privire la evoluţia socială şi economică a următoarelor luni. Acest subiect a influenţat însă doar ţările prin care trecea fluxul de imigranţi. În Germania, Austria, Danemarca şi Suedia, ţări de destinaţie deosebit de râvnite în rândul refugiaţilor, discuţia privind posibilitatea integrării eficiente în societate a atâtor refugiaţi a devenit una tot mai critică. Populaţia a fost zguduită de atentatele de la Paris din noiembrie şi de alertele teroriste declanşate imediat după aceea în Germania.

Doar spre final de an au început să câştige importanţă indicatorii economici pozitivi din întreaga Europă. Puterea economică a crescut în aproape toate ţările monitorizate. Datorită preţurilor reduse ale ţiţeiului şi energiei, precum şi a inflaţiei aproape inexistente, consumatorii rămân cu mai mulţi bani în portofele pe care îi pot cheltui pe alte lucruri. De asemenea, anul trecut a scăzut considerabil şi numărul şomerilor în aproape toate ţările. Acest lucru înseamnă că sunt mai mulţi cei care reuşesc să-şi ducă un trai decent şi mai puţini cei care se tem de pierderea locului de muncă. Aceste evoluţii pozitive s-au oglindit şi în perspectivele europenilor cu privire la o creştere economică şi a veniturilor. Influenţele pozitive nu au fost însă de ajuns, mai cu seamă în (fostele) ţări afectate de criză, pentru a îmbunătăţi apetitul de cumpărare al oamenilor. În aceste ţări, banii disponibili în gospodării aproape că nu ajung pentru acoperirea necesităţilor zilnice.

Indicatorii GfK ai climatului de consum în Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situaţia economică generală din diferite ţări pe de o parte, şi situaţia gospodăriilor individuale, pe de altă parte.

Întrebările sondajului GfK Climatul de consum în Europa sunt avansate lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordează diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie în cadrul unor chestionări personale directe.

Din gama lunară alcătuită dintr-un total de 12 întrebări, pentru sondajul GfK Climatul de consum în Europa sunt selectate cinci întrebări care joacă un rol decisiv în ceea ce priveşte climatul de consum.

Cei cinci indicatori selectaţi sunt aşteptările privind starea economiei, aşteptările privind preţurile, aşteptările privind veniturile, dorinţa de cumpărare şi înclinaţia de a economisi.