Prima listă completă a posturilor nedorite de români, pentru care angajatorii pot aduce cetăţeni extracomunitari la muncă în România, elaborată de guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministerul Muncii a elaborat lista ocupaţiilor din economie pentru care avem deficit de angajaţi din România printr-un proiect de Ordin consultat de Economica.net.
Această listă conţine 236 de ocupaţii pentru care fie avem insuficienţi angajaţi în economie, fie românii nu vor să presteze aceste munci şi este exhaustivă în acord cu criteriile, exigenţele prevăzute în OUG nr. 32 din 2026.

„Până acum (până la OUG 32 n. red.), legislația era extrem de permisivă. Orice firmă care avea minimum un an de activitate, chiar dacă vindea floricele în parc, putea să aducă muncitori nonUE. Astăzi avem aproximativ 15.000 de companii care importă forță de muncă. Odată cu 7 august, aceste 15.000 de firme vor dispărea din acest circuit, pentru că nu vor putea susține garanțiile uriașe impuse de stat. Pe piață vor rămâne doar agențiile de plasare mari, puternice, capabile să susțină aceste depozite și să își gestioneze corect contractele”, a spus recent, într-o luare de poziţie, Eugen Saulea, CEO-ul ESSA Group, unul dintre marii jucători din industrie.

O parte dintre ocupaţiile pentru care România are deficit de personal poate fi consultată mai jos. Integral, lista poate fi citită aici.

Motivele pentru care cetăţenii români refuză posturile pentru care angajatorii români recurg la forţă de muncă extracomunitară

„Cetățenii români își doresc, asa cum este și normal de altfel, salarii cât mai mari şi ,,condiţii ca afară”, deşi de multe ori nu au calificarea sau experienţa solicitată de angajator.
(Valabil n. red.) în aproape în orice domeniu, persoanele din România care au experienţă sunt mai interesate să fie propriii lor angajatori decât să fie angajaţi. Un alt motiv îl reprezintă lipsa reală de inters pentru a presta o muncă. Zilele trecute am participat la un interviu cu două persoane trimise de AJOM la un angajator, pentru postul de spălator vase într-un restaurant. Ambele persoane au motivat că nu pot ocupa posturile vacante deoarece: nu pot lucra stând în picioare, distanţa este prea mare între domicilul lor şi locul desfăşurării activităţii, au diverse afecţiuni, deși nu aveau niciun act medical care să ateste această stare. În plus, au refuzat chiar şi să meargă la bucătăria restaurantului pentru a o vizita. În ultimii ani, din documentele emise de AJOFM din România am constatat că în baza lor de date există foarte rar persoane care ar fi potrivite cerinţelor angajatorilor, dar care nu prezintă interes pentru angajare. Când se publică anunţurile la nivel naţional, dacă primim vreun CV, dintr-un maxim de două sau trei pe an, pentru angajare, constatăm că persoana interesată nu are nicio legătură cu postul pe care ar urma să-l ocupe”, a spus într-un amplu interviu acordat pentru Economica.net, în 2024, Elena Panţiru, cofondatoarea Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România.
Motivele pentru care românii refuză aceste posturi, descrise de Elena Panţiru, rămân şi azi valabile.

Contextul, explicat mai nuanţat

Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru anul 2026.

Executivul a aprobat, pentru anul 2026, un contingent de 90.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii, prin HG nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025.

Executivul stabileşte prin hotărâre, adoptată ori la final de an pentru anul următor, ori la începutul lunii ianuarie pentru anul în curs, contingentul de noi lucrători străini (adică din afara UE) care pot fi aduşi de către angajatori la muncă în România, pe parcursul anului.

Guvernul a menţinut contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni anual, din 2022 până în 2025 inclusiv, conform unei analize Economica.net.

Aceasta e soluţia asumată de Guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.

Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Numărul străinilor care aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 e cu aproape 48% mai mare decât cel înregistrat la finalul anului 2024, arată analiza Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Numărul străinilor care aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 e aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din calculele Economica.net.

Majoritatea cetăţenilor extracomunitari sunt aduşi la munca necalificată, refuzată în mod repetat de români.

Cei mai mulţi străini au fost aduşi de angajatorii din România ca să lucreze în posturi de manipulant marfă (peste 12.000 de oameni), curier (peste 10.600 de oameni), muncitor necalificat în construcţii (peste 9.600 de oameni), ajutor de bucătar (aproape 7.000 de oameni), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (aproape 6.400 de persoane), muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii (aproape 4.400 de oameni), femeie de serviciu (aproape 3.400 de persoane), spălător de vase în bucătărie (circa 3.300 de oameni), ambalator manual (3.032 de persoane), lucrător comercial (2.236 de oameni), muncitor necalificat în agricultură (2.180 de oameni), îngrijitor clădiri (1.938 de oameni), arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor pe care le-am obţinut de la IGI.

Cei mai mulţi străini cu permis de şedere în scop de muncă în România sunt din Nepal în 2025, în 2024, în 2023 şi în 2022, arată analizele Economica.net despre subiect, realizate în fiecare an.