Peste 80% dintre români riscă să piardă tot în caz de cutremur major. Niciun seism nu îi zgâlțâie pe parlamentari, care stau de ani de zile pe o lege ce poate schimba totul

Joi, 3 noiembrie, adică astăzi dimineața, a avut loc în România un cutremur de 5,4 grade pe scara Richter. A vuit presa și au luat foc rețelele de socializare, iar mulți dintre noi ne-am amintit de cutremurele majore prin care am trecut. Mai puțini de cel din 1940, mai mulți de cel din 1977 (cu daune estimate la peste 7 miliarde de dolari la vremea aceea) și mai mulți despre cel 1990 sau cel din 2014, ambele simțite serios la cele peste 6,3 grade pe scara Richter pe care le-au marcat. Fiecare eveniment de acest gen ne face să ne amintim și să tresărim, dar cifrele seci ne spun că nu ne determină și să luăm măsuri.

România este una dintre țările cu cele mai mici procente de locuințe asigurate în totalul gospodăriilor, la bătaie cu țări cu expunere mult mai redusă în caz de cutremur sau inundații, iar asta înseamnă că în caz de eveniment major mulți dintre noi vor rămâne fără nimic. Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că legea ne obligă să ne asigurăm și că prețul unei astfel de polițe este aproape modic pentru ziua de astăzi, adică 10 sau 20 de euro, în funcție de tipul locuinței. Practic, în momentul 1977,  procentul de locuințe asigurate era mai mare decât cel de acum, iar acest lucru a contat pentru că ADAS, unica firmă de asigurări din acel moment, a achitat despăgubiri de 2  miliarde de dolari, dintr-o pagubă totală estimată la circa 7 miliarde de dolari.

Codașii Europei și la asigurări de locuință. Cât costă o astfel de poliță și ce riscuri acoperă

Potrivit ultimelor date disponibile, în România sunt asigurate împotriva celor mai mari riscuri catastrofale (cutremur, inundație, alunecări de teren) puțin peste 1,8 milioane de locuințe. Numărul contractelor este aproape constant în ultimii 14 ani, în ciuda faptului că  fondul locativ a crescut cu câteva milioane de unități și că, în 2009, a fost înființat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), instituția care își propunea ca în 10 ani să ducă ponderea locuințelor asigurate la peste 60% reușind să o scadă la circa 19%, față de 40%.

De menționat și că procentul ar fi fost cu mult mai mic dacă majoritatea tranzacțiilor nu s-ar face pe credit și dacă băncile nu ar solicita contracte de asigurare pentru locuințele ipotecate. Chiar și așa, există destule județe în România unde procentul caselor asigurate este și mai mic de 5%, culmea, multe dintre aceste județe fiind printre cele expuse semnificativ în caz de cutremur sau inundație.

Mai amintim și că prețul asigurării obligatorii de locuință este de doar 20 de euro, nivel de primă în care se acoperă despăgubiri de până la 20.000 de euro. Pentru a asigura întreaga valoare a locuinței, în cazul în care aceasta sare de 20.000 de euro, e nevoie de o asigurare facultativă, care vine în plus și cu acoperiri pentru inundație de conductă, incendiu, bunuri sau chiar răspunderi față de terți. Prețul unei astfel de asigurări a mai urcat în ultimul an, însă tot nu depășește 100 de euro pe an pentru o locuință evaluată la 80.000-.100.000 de euro. Este o sumă suportabilă, care este puțin probabil să crească în următoare perioadă, având în vedere că asigurătorii plătesc încă daune substanțial mai mici decât încasările.

PAID, struțo-cămila care cheltuie degeaba sute de mii de euro pe reclame,  și legea care i-ar putea da o șansă

O entitate esențială în discuția despre acoperirea prin asigurări de locuință este Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), firma care are ca acționari mai multe firme de asigurări private (unele foste firme, în contextul în care au intrat în faliment), dar funcționează în baza unei legi fără a își putea stabili singură nivelul de primă sau acoperirea maximă.

O societate care, altfel spus, este de asigurări doar în teorie. După ce a eșuat lamentabil să își îndeplinească obictivele, PAID a început, în 2016 cu o nouă strategie, mult mai agresivă public, menită să crească notorietatea asigurărilor și, binențeles, vânzările. Nu au reușit decât marginal și doar în primii ani (în 2021 numărul de contracte vândute a scăzut), în ciuda sumelor uriașe cheltuite pentru promovarea asigurărilor obligatorii, dar și a PAID și a conducerii sale executive.

Despre „performanțele” PAID și  sumele uriașe cheltuite în media  în singurul material de presă pe această temă

În ciuda lipsei de performanță de până acum, PAID poate crește cu ajutorul unei legi, care, din păcate, zace în Parlament de mai bine de trei ani. Cu această lege în vigoare, PAID ar putea căpăta mai multă independență, un acționariat mai puternic, dar și produse mai atractive. Parlamentarii consideră, însă, că nu este important.

În mare, legea gândită la nivelul ASF,  ar da dreptul PAID să acopere mai multe riscuri, să își stabilească singură tarifele, să vândă prin mai multe canale și atragă ca acționarii firme diverse. Adică ar căpăta toate proprietățile unui asigurător normal.

Iată ce propune proiectul aflat încă în Parlament.

• Prețul asigurării obligatorii a locuinței, emisă de PAID, va putea fi revizuit anual, de către ASF. În prezent, prețul asigurării este, așa cum arătam mai sus, unul fix. Tarifele vor fi stabilite de ASF pe baze actuariale, în funcție de riscurile asumate și de cele viitoare,  la fel ca la orice societate de asigurări.

– Prețul PAD va fi stabilit în lei, nu în euro, cum este în prezent.

– Riscurilor de cutremur, inundație și alunecări de teren li se va adăuga și riscul de furtună. Atenție, însă, nu orice daună provocată de furtuni va fi acoperită! PAID a cerut să se ia în considerare doar furtunile care constituie „eveniment catastrofal”. În caz contrar, impactul asupra frecvenței și severității daunei ar fi putut influența semnificativ prețul contractului de reasigurare și, în final, prețul PAD.

• Se diversifică substanțial canalele de promovare și vânzare a PAD. În primul rând distribuția se va putea face și prin brokeri și se ia în calcul inclusiv eliminarea sau creșterea pragului de 10% pentru comisionul plătit pentru intermediere și vânzare.
• Pentru a stimula o viitoare dezvoltare a PAID, legea propune ca acționari ai companiei să poată deveni și alți jucători în afara companiilor de asigurări care vând și asigurări de locuințe. De exemplu, fondurile de investiții, băncile sau brokerii ar putea fi o variantă. În prezent, acționariatul PAID are o problemă, întrucât unele companii au ajuns deja la pragul maxim de deținere stabilit prin lege, sau aproape de acest nivel, în timp ce acțiunile falimentarelor Astra Asigurări și Carpatica Asig sunt greu de valorificat. Deschiderea acționariatului ar putea rezolva această problemă care devine crucială, în perspectiva unei viitoare dezvoltări a PAID ce va trebui acoperită prin majorări de capital. Lichidatorul Astra Asigurări, KPMG, a demarat deja discuțiile pentru vânzarea pachetului de 15% din acțiuni, dar are dificultăți în a găsi un cumpărător. În afară de Astra, la PAID mai sunt acționari Groupama România și Gothaer România, fiecare cu o cotă de 15% în capitalul social. Generali România are o participație de 11%, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig (în faliment), Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Grawe România și UNIQA România dețin câte 5,5% din acțiunile companiei. Și lichidatorul Carpatica Asig, CITR Group, a făcut primele demersuri pentru vânzarea pachetului.
• – Crește, de asemenea, și pragul de deținere impus de lege, la 25% pentru companii și 30% pentru grupuri. Astfel, nu doar că actualii acționari care au atins deja 15%(maximul legal) vor putea cumpăra, dar se permite și accesul mai facil și mai consistent al altor acționari. De pe piața locală ar fi interesate Allianz Țiriac și Omniasig( care, dacă ar cumpăra prin interemediul grupului din care face parte, adică VIG, ar putea deține și 30% din titluri).