Peste 95.000 de plângeri legate de protecţia datelor în statele UE, de la intrarea în vigoare a noilor reglementări

Aceste plângeri au condus la impunerea a trei sancţiuni financiare, printre care amenda record de 50 milioane de euro aplicată luni în Franţa gigantului american Google, pentru neinformarea suficientă a utilizatorilor cu privire la exploatarea datelor lor.

Acestea sunt primele efecte concrete ale intrării în vigoare, la 25 mai, a „Regulamentului General privind Protecţia Datelor” (RGPD), în contextul unui scandal la scară planetară provocat de neglijenţele reţelei sociale Facebook a lui Mark Zuckerberg.

„Suntem mândri că am instituit regulile de protecţie a datelor cele mai stricte şi mai moderne din lume, care sunt pe cale să devină o normă universală”, au declarat vineri patru comisari europeni, Frans Timmermans, Andrus Ansip, Vera Jourova şi Mariya Gabriel.

„În joc nu este doar protecţia vieţii noastre private, ci şi protecţia democraţiilor noastre şi durabilitatea economiilor noastre fondate pe date’, subliniază comisarii, într-un comunicat comun emis înaintea ‘Zilei europene a protecţiei datelor”, marcată la 28 ianuarie.

„Aşteptăm de la cele cinci state membre care nu au făcut încă acest lucru să-şi adapteze cadrul juridic la noile reguli stabilite la nivelul UE, în cel mai scurt termen”, se spune în comunicat, care nu precizează despre ce ţări este vorba.

Potrivit unei surse europene citate de AFP, cele cinci state în cauză sunt Bulgaria, Cehia, Grecia, Portugalia şi Slovenia, unde, cu toate acestea, prevederile RGPD se aplică.

RGPD impune oricărei firme comerciale, pe internet sau nu, să solicite un „consimţământ explicit şi pozitiv” pentru a utiliza date personale colectate sau procesate în UE.

De asemenea, regulamentul le dă cetăţenilor „dreptul de a şti” când datele lor sunt piratate, aşa cum s-a întâmplat în cazul scurgerii masive de date de la societatea Uber în 2016.

Conform cifrelor Comisiei, aproximativ 41.000 de cazuri de „scurgeri de date” au fost semnalate din mai 2018 de firme autorităţilor competente.

În caz de nerespectare a regulilor, companiile se expun sancţiunilor de până la 4% din cifra lor de afaceri globală anuală.