PIB-ul României ar putea creşte, în medie, cu 2,7% anual, în 2014-2016

Adaugă-ne ca sursă preferată

În programul de convergenţă actual, comparativ cu cel anterior, s-au revizuit estimările atât pentru anul 2013 cât şi pentru perioada 2014-2016.

Scenariul pe termen mediu se bazează pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export, precum şi în sectorul construcţiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile.

Programul de convergenţă semnalează că, în această perioadă, creşterea economică va fi susţinută pe latura ofertei interne, în principal, de construcţii şi servicii, a căror valoare adăugată brută se va majora, în medie, anual cu 5,4% şi respectiv cu 2,5%. Sectorul industrial va înregistra, de asemenea, o accelerare a dinamicii, ritmul mediu anual fiind de 2,4%. Pentru agricultură se estimează creşteri care sunt caracteristice unor perioade climatice normale pentru România, respectiv, după o majorare cu 8,4% în 2013 ca efect de bază – scăderea semnificativă în 2012 – în următorii ani creşterea medie anuală va fi de 1,3%.

Conform estimărilor pentru perioada 2014-2016, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra ritmuri în creştere, în termeni reali, cu o medie anuală de 4,9%, respectiv 5,5%, exportul net având efect negativ asupra produsului intern brut, diminuându-i creşterea.

După ce în anul 2012 atât exporturile cât şi importurile au cunoscut o uşoară scădere faţă de anul precedent, pentru 2013 se estimează o revenire a acestora, cu o creştere cu 3,7%, respectiv cu 5,4%. În aceste condiţii se vor majora atât deficitul comercial cât şi deficitul de cont curent.

Nivelul deficitului de cont curent se va menţine la o valoare cuprinsă între 5,8-6,9 miliarde euro, cu o pondere a acestuia în PIB de 4,2% în anul 2013 şi 4,1% în anul 2016 şi va fi acoperit integral prin surse autonome negeneratoare de dobândă pe întreaga perioadă.

Rata inflaţiei urmează să scadă până la nivelul de 2,3% în anul 2016, cu o medie anuală de 2,5%. ‘Reluarea procesului de reducere a inflaţiei va fi susţinută prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare, cât şi a celorlalte componente ale mix-ului de politici economice (fiscală, a veniturilor). Estimările au luat în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă pentru preţul internaţional al petrolului’, se arată în documentul citat. De asemenea, reducerea graduală a majorării de accize, promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor structurale vor menţine procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă.

Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipaţiilor inflaţioniste va fi revenirea tendinţei de apreciere în termeni reali a monedei naţionale în raport cu euro. Acest fapt este posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creşteri mai accelerate de productivitate în economia românească, faţă de principalii săi parteneri externi. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul susţinerii procesului de dezinflaţie. Astfel, s-a luat în calcul o apreciere nominală uşoară a leului faţă de moneda
europeană.

Rata şomajului, conform BIM, se va reduce până la 6,6%, concomitent cu creşterea ratei de ocupare a populaţiei de 20-64 ani, până la 65%.

Populaţia ocupată, conform conturilor naţionale, se va majora în perioada 2014-2016, în special, pe baza creşterii numărului de salariaţi. Productivitatea muncii se va îmbunătăţi ca urmare a creşterii mai rapide a Produsului Intern Brut comparativ cu creşterea populaţiei ocupate. Compensaţia pe salariat se va majora, dar ponderea compensaţiei salariaţilor în valoarea adăugată brută se va reduce de la circa 41,9% în anul 2013 la 41,5% în anul 2016.

În perioada menţionată, formarea brută de capital fix se va accelera, pe fondul îmbunătăţirii finanţării proiectelor de infrastructură prioritare, cu un ritm mediu anual de 6,5%. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu ritmuri de 1,9%, în condiţiile creşterii veniturilor disponibile şi ale încrederii în climatul economic, iar cheltuielile cu consumul guvernamental, care include consumul individual şi colectiv al acestuia, vor înregistra ritmuri medii de circa 1,4%, care vor asigura reducerea ponderii lor în produsul intern brut şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor bugetare.