Pîslaru despre situaţia datelor cu privire la beneficiile sociale: Poate nu se doreşte să fie cunoscute

Situatia statisticilor despre beneficiile sociale si a suprapunerii acestora cu alte tipuri de masuri fiscale este similara cu aceea a salariatiilor din zona publica, iar aceasta este posibil sa fie generata de faptul ca nu se doreste o cunoastere a situatiei, a explicat vineri ministrul Muncii, Dragos Pîslaru, la dezbaterea 'Statistica oficiala suport în fundamentarea deciziilor politice'.
Economica.net - S, 09 iul. 2016, 05:18
Pîslaru despre situaţia datelor cu privire la beneficiile sociale: Poate nu se doreşte să fie cunoscute

‘M-ati auzit în discursul public recent ca suntem într-o circumstanta în România în care nu avem date cu privire la toti salariatii din zona publica. Un lucru similar se întâmpla, din pacate, cu bazele de date, si aici discutam si de calitatea bazelor respective de date, în ceea ce priveste beneficiile sociale, modul în care aceste beneficii se suprapun cu alte tipuri de masuri de ordin fiscal, financiar, atât la nivel central si local. Toate aceste lucruri te duc la situatia în care ai fie o politica de siloz, aceasta însemnând ca tratezi tipul de vulnerabilitate sau beneficiu într-un mod individual, fara sa ai o imagine de perspectiva, fie ca, si aici nu pot sa nu reiau aceasta sugestie pe care a mentionata si antevorbitorii mei legat de faptul ca poate nu se doreste sa fie cunoscute datele statistice’, a spus Dragos Pîslaru.

Ministrul sustine ca un posibil motiv pentru care nu exista date despre problemele populatiei ar fi acela de a mentine beneficii sociale ca o zona de manevra.

‘Pentru ca daca noi suntem acum la 26 de ani si mai bine de la Revolutie si totusi avem o problema majora în a cunoaste problemele populatiei, vulnerabilitatile, vorbesc aici de date administrative mai ales, lucrul acesta te poate duce cu gândul ca pâna la urma ignoranta ajuta. De ce ar trebui sa ai o imagine foarte clara asupra problemelor pe care le ai atâta timp cât poti avea zona de beneficii sociale ca o zona de manevra? De ce ar trebui, bunaoara, sa scoti aceste date pentru ca ti-ar cauza o problema de responsabilitate din partea celor care încep sa le afle?’, a declarat Dragos Pîslaru.

Ministrul Muncii a afirmat ca INS nu este doar un antemergator al unei reforme, ci este o placa turnanta între cele doua Românii, între o societate moderna, deschisa, în care politica publica este facuta de cetateni pentru cetateni si bazat pe data concrete sau o societate în care puterea este vazuta ca ceva discretionar, pentru care nu conteaza evidenta statistica. Dragos Pîslaru sustine ca în felul acesta INS este un pionier în stransparentizarea societatii.

Te-ar mai putea interesa și
Bolojan despre reforma companiilor de stat: România nu îşi mai permite risipa şi blocajele de până acum
Bolojan despre reforma companiilor de stat: România nu îşi mai permite risipa şi blocajele de până acum
Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie şi în bugetul public, în beneficiul României şi al oamenilor, a afirmat joi premierul Ilie Bolojan....
Trump anunţă că ar putea merge la Islamabad dacă se ajunge la un acord de pace cu Iranul,care a acceptat „aproape totul”
Trump anunţă că ar putea merge la Islamabad dacă se ajunge la un acord de pace cu Iranul,care a acceptat „aproape ...
Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că dacă se va ajunge la un acord cu Iranul pentru încheierea războiului ...
Danezii de la JD Agro Cocora, care dețin una dintre cele mai mari exploatații agricole din România, au revenit pe profit
Danezii de la JD Agro Cocora, care dețin una dintre cele mai mari exploatații agricole din România, au revenit pe profit
Grupul JD Agro Cocora, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România, deţinut de investitori danezi prin Romania ...
Românii evită educația și informarea. Ce arată datele oficiale despre cum folosim internetul
Românii evită educația și informarea. Ce arată datele oficiale despre cum folosim internetul
Românii folosesc internetul într-un mod diferit față de restul europenilor: petrec mai mult timp pe rețelele sociale ...