Plafonarea prețurilor a prăbușit afacerile cu gaze cu 28 de miliarde de lei. Decizia statului a dus la infringement

După plafonarea prețului gazelor la 120 lei/MWh în 2022, veniturile și profiturile din sectorul de extracție gaze au atins vârfuri istorice, urcând la 73 miliarde lei cifră de afaceri și 18,8 miliarde lei profit total, scrie Termene.ro.

Din 2023, însă, a început o scădere accelerată, iar în 2024 majoritatea companiilor, cu excepția Petrom, au raportat venituri și profituri aproape nule. În paralel, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României, acuzând reglementările naționale de distorsionarea pieței gazelor și încălcarea legislației UE. Măsura plafonării, în vigoare până în 2026, riscă să ducă România în fața Curții Europene de Justiție, cu posibile sancțiuni, arată Termene.ro.

Decizia de infrigement anunțată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a transmis României un aviz motivat în cadrul procedurii de infringement pentru încălcarea legislației europene privind piața gazelor. Autoritățile de la București sunt acuzate că, printr-o măsură națională adoptată din 2022, obligă producătorii interni de gaze să vândă o parte din producție la un preț fix (120 lei/MWh) către furnizorii de clienți casnici și CET-uri.

Bruxelles-ul consideră că această reglementare distorsionează piața angro, contravine Directivei 2009/73/CE și afectează funcționarea eficientă a pieței interne. Dacă România nu corectează situația, cazul poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție, cu riscul unor amenzi substanțiale. Măsura actuală este în vigoare până în martie 2026 și este complementară celei de plafonare a prețurilor finale pentru consumatori. România are acum o ultimă șansă de a răspunde, înainte de escaladarea litigiului la nivel european, scrie Termene.ro.

Citeşte articolul integral în Termene.ro.