1EUR = 4.8358 RON | Bucureşti 33 º

Mihai Precup

Politici publice care să susţină IMM-urile din România în contextul pandemiei de COVID-19

A. 14 Aprilie 2020 – în contextul pandemiei de COVID-19:

Atât in Romania cât şi în Uniunea Europeană ne aflam astăzi într-o criză socială care se transforma pe zi ce trece într-o criza economică si probabil într-una financiară. Indicatorii raportați de companiile din România in luna martie sugerează faptul că firmele se confruntă cu presiuni ascendente asupra costurilor de producție din cauza deficientelor pe lanțul de aprovizionare și cu presiuni descendente asupra prețurilor lor de vânzare cauzate de șocul asupra cererii. 

15 apr, 2020 | | ECONOMICA.net

Sectoarele cele mai expuse la risc sunt turism, transporturi si servicii. Însă, pe parcursul acestui an, mă aștept la o scădere a cifrei de afaceri in toate sectoarele de activitate pe perioada stării de urgență, mă aștept la o scădere undeva intre 30% si 35% pe lună.

Analiștii Euler Hermes afirma ca trendul insolvențelor în România nu se va situa departe de media europeană, estimând o creștere de peste 12%. Această criză a fluxurilor de numerar le poate împinge acum în imposibilitate de plată. Analiza Euler Hermes a identificat trei indicatori principali care pot ajuta la detectarea companiilor în dificultate cu patru ani înainte de intervenția falimentului: profitabilitatea, capitalizarea și acoperirea dobânzii.

Așa cum este reliefat in graficul de mai jos, de mai mulți ani, România se afla printre ultimele locuri in Uniunea Europeana in ceea ce privește investițiile in sănătate. In următoarele luni de zile, Guvernul va avea libertatea sa investească mai mult in sănătate deoarece Comisia Europeana va permite statelor membre să acționeze în mod decisiv și coordonat, prin utilizarea flexibilității depline a schemelor privind ajutorul de stat și Pactului de stabilitate și de creștere.

 


B. Măsuri pe termen scurt: restabilirea încrederii si susținerea cererii agregate

Crearea Fondului Naţional de Solidaritate sa acorde subvenții din bugetul de stat pentru toate întreprinderile mai mici, antreprenorilor independenți și micro-întreprinderilor din sectoarele cele mai afectate, adică sectoarele care fac obiect de închidere administrativă (magazine alimentare, restaurante, etc.), dar și cazare, turism, activități culturale și sportive, evenimente și transport. Toate întreprinderile mici care suferă o închidere administrativă sau cărora le-au scăzut vânzările de peste 60% în martie 2020 față de martie 2019 vor putea primi asistență automată și promptă de 5000 RON pe baza unei simple declarații. Însă, acest Fond Național de Solidaritate poate sa fie extins pe termen mediu pentru a subvenționa nevoile persoanelor fizice, eu cred ca daca aceasta stare de urgenta se va prelungi pe încă 30 de zile vor fi din ce in ce mai multe persoane se vor regăsi la limita sărăciei.

Lansarea unui mare program de garantare susținut de statul român pentru a facilita atât investițiile cât şi capitalul de lucru pentru IMM-uri.

• Această garanție trebuie să fie disponibilă pentru a garanta investițiile care depășesc un milion de RON (sau 500 000 RON în regiunile slab dezvoltate). Statul român trebuie sa ofere o garanție de până la 100% din suma totală a împrumutului.
• Programul este disponibil pentru companii private cu un plan de afaceri sustenabil şi având sediul social in România.
• O companie este eligibilă numai dacă nu are nici o alta soluție de a se finanța sau de a garanta finanțarea.

Fiscal: Opțiunea de a amâna taxele ar trebui aplicată tuturor companiilor care au fost bune platnice in trecut si care acum înregistrează dificultăți in plata taxelor datorita unei scăderi substanțiale a încasărilor. Pe perioada stării de urgență ar trebui anulate toate penalitățile pentru plata întârziată a impozitelor.

Legislativ: O revizuire a legilor care guvernează insolvența in ţara noastră ar fi benefica deoarece numărul companiilor care vor se vor regăsi in această situație va creşte.

C. Măsuri pe termen mediu: Parteneriat între stat şi sectorul privat pentru investiții

Un spaţiu fiscal mai mare îi lasă României loc pentru a compensa scăderea în investițiile nominale.


Spaţiu fiscal vs investiţii nominale

 

 

Sursă: Calculele EIB bazate pe date Eurostat.

În acest grafic am vrut să arăt avantajul comparativ al României în termeni de spațiu fiscal în raport cu celelalte ţări europene.

Pentru început, dați-mi voie să menționez pentru cei mai puțin tehnici că spațiul fiscal reprezintă procentajul datoriei publice în PIB.

În acest grafic, puteți vedea că majoritatea țărilor din afara Zonei Euro beneficiază de un spațiul fiscal mai mare, decât media europeană ceea ce poate permite o compensare a reducerii în termeni nominali a investițiilor private printr-o creștere a investițiilor publice. Se poate observa cu ușurință că cele mai multe dintre economiile din afara Zonei euro sunt în partea stângă a punctului de culoare galbenă ce reprezintă media Uniunii Europene.

Crearea de instrumente financiare extrabugetare.

Instrumentele financiare pot genera un efect multiplicator enorm pentru fondurile investite de statul român. În cazul Bank Gospodarstwa Krajowego, statul polonez a contribuit cu 1.5 miliarde şi au ajuns să ruleze finanțări şi activităţi de aproape 10.6 miliarde de euro în 2013.

Permite finanțarea unor sectoare strategice fără a pune presiune pe deficitul bugetar. Faptul că statul va crea instrumente financiare cu o personalitate juridică distinctă de ceea a Guvernului României va permite reluarea unor proiecte de investiții strategice majore pentru România fără ca aceste investiții să fie consolidate în deficitul bugetar.

Instrumentele financiare trebui să fie create pentru a răspunde la cerințele întreprinderilor mici şi mijloci din piaţă. Prin accesul direct la finanțările ieftine venite de la instituțiile financiare internaționale, astfel se poate transfera direct avantajul financiar primit de la instituții financiare internaționale către economia reală, atât prin finanțarea la un preț redus a IMM-urilor românești, cât şi prin îmbunătățirea accesului lor la creditare.

Mobilizează capitalul privat în finanțarea proiectelor de interes public. Deoarece în spatele acestor instrumente financiare va fi statul român în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale, acest lucru va fi un motiv de garanție pentru investitorii privați în a investi în proiecte de interes public în care în mod normal nu ar fi investit datorită lipsei de încredere.

Poate să realizeze parteneriate cu instituțiile financiare internaționale pentru a finanța proiectele strategice pentru România. Astfel, statul român ar putea lucra cu instituțiile financiare care propun finanţări semnificativ mai ieftine pentru perioade mai lungi de timp, în loc să folosească accesul la piețele financiare pentru a se finanţa, aşa cum se întâmpla astăzi.

Unitate de asistență tehnică în cadrul Ministerului de Finanțe.

Asistență tehnică poate ajuta atât guvernul cât şi autoritățile locale din România să pregătească proiecte de investiții folosind banii oferiți pentru asistenţă tehnică de la Comisia Europeană şi de la Banca Europeană de Investiții prin programe ca şi JASPERS, EPEC sau ELENA.

Obiectivul acestei unități de asistenţă tehnică in cadrul Ministerul de Finanţe trebuie să fie creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene care este extrem de important deoarece costul banii europeni este zero

Diplomație economică pentru a adresa avaria reputațională în care se afla astăzi statul, reflectată prin costul de finanțare la împrumuturile accesate in ultima perioadă scump care este mai ridicat decât al Greciei pentru obligațiuni emise pentru o maturitate de 10 ani.


Mihai Precup este partener şi membru în comitetul de investiții al unui fond de private equity cu filiale în Luxembourg şi Bucureşti. Mihai este coordonator al organizației Sector 1 din București a partidului PRO România. Mihai este un bancher experimentat în domeniul investițiilor și al dezvoltării, cu o carieră de excepție în Luxemburg și Franța. Pentru 5 ani, el a fost cadru didactic la Universitatea Sorbona în Paris unde a predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity. Mihai Precup a absolvit un program de doctorat în private equity care a fost desfăşurat în cotutelă între Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne şi Universitatea din Timișoara. De asemenea, Mihai a absolvit programul de licență al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a urmat un masterat în inginerie financiară la Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne. Timp de câțiva ani, a fost consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții, responsabilitățile sale fiind legate de Europa de Sud-Est (Grecia, Cipru, Bulgaria, România și FYROM). În această calitate, a sprijinit finanțări în valoare de peste 10 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor publice şi a companiilor locale. Mihai Precup are legături extinse cu lumea financiară și de afaceri la nivelul UE și nu numai, și este pasionat de dezvoltarea pe termen lung a României.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO