1EUR = 4.8703 RON | Bucureşti 11 º

Finanţe şi bănci

Popa, BNR: Efecte de runda a doua din majorarea accizelor ar fi apărut la o creştere mare de salarii

 Efectul majorării accizelor se va resimţi marginal în preţurile de consum de anul viitor întrucât economia este sub potenţial, iar efecte de runda a doua, de scumpiri în spirală, ar fi fost posibile doar în cazul unor sporuri salariale semnificative, afirmă viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

12 noi, 2013 | Mediafax

Pe de altă parte, el a arătat că estimarea BNR pentru creşterea economică din 2014 se plasează în jur de "2%, 2% şi ceva", fiind important cum se va completa creşterea bazată pe exporturi, care încep să decelereze.

Potrivit viceguvernatorului Popa, banca centrală are în vedere pentru anul viitor o producţie agricolă normală, care să nu mai contribuie la fel de puternic la formarea PIB ca în acest an.

În aceste condiţii, prognoza de creştere economică are în vedere o revigorare treptată a consumului individual şi o creştere a investiţiilor, inclusiv printr-o absorbţie mai bună, care şi-a mai revenit în ultima perioadă.

Popa a precizat, însă, că până în prezent investiţiile au o contribuţie negativă la creşterea PIB din acest an.

Potrivit unei analize realizate de specialiştii din Direcţia de Politică montară de la BNR, şi prezentată marţi de Răzvan Stanca, impactul asupra creşteri PIB al cheltuielilor guvernamentale este limitat, nesemnificativ în cazul cheltuielilor de investiţii.

Stanca explică acest fenomen şi prin gradul de deschidere al economiei, arătând că la o investiţie publică de 1 milion de euro este foarte posibil ca 900.000 de euro să plece în afara ţării, prin importuri.

"Dintre componentele agregatului de cheltuieli utilizat, cheltuielile de personal par a fi cele care conduc la un multiplicator agregat semnificativ", se arată în concluziile acestui studiu.

Cu alte cuvinte, singura cheltuială pe care o poate face guvernul pentru a susţine marginal creşterea economică este cea salarială. Nici în acest caz, însă, creşterea multiplicatorul fiscal nu mai este semnificativ pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă că o creştere salarială poate susţine economia pe un termen limitat, după care devine doar o povară perpetuată pentru bugetul de stat.

Guvernul va încasa anul viitor aproape 5 miliarde lei din noile impozite, schimbarea regimului de impunere pentru întreprinderile mici şi mijlocii, modificarea modului de calcul al accizelor, creşterea salariului minim brut pe economie şi extinderea bazei de calcul a contribuţiilor de sănătate.

Guvernul a decis să majoreze anul viitor salariul minim brut de la 800 de lei la 900 de lei în două tranşe.

De asemenea Executivul a va creşte până la 10% salariile profesorilor debutanţi şi va acorda burse medicilor rezidenţi în cuantum de aproximativ 150 de euro pe lună.

Totalul încasărilor care vor fi astfel atrase de Guvern se ridică la 4,96 miliarde lei, din care cea mai mare sumă, de 4 miliarde lei, va fi colectată din stabilirea unui mod de calcul al accizelor în lei, actualizat cu inflaţia (ceea ce va aduce un plus de venituri de 1,1 miliarde lei), interzicerea practicării vânzărilor cu prime la produsele accizabile tutun şi alcool (246 milioane lei), creşterea accizelor la benzină (810 milioane lei), la motorină (1,8 miliarde lei) şi petrol lampant-kerosen (1,6 milioane lei), se arată într-un document oficial obţinut de MEDIAFAX.

Toate aceste măsuri au fost anunţate săptămâna trecută de MEDIAFAX, prin prezentarea unui proiect de modificare a Codului Fiscal.

Alte încasări vor fi colectate de Guvern ca efect al schimbării modului de impozitare a IMM-urilor (49,8 milioane lei), extinderii bazei de calcul a contribuţiilor sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor (tot 49,8 milioane lei), introducerii impozitului pe construcţii speciale (488 milioane lei) şi creşterii salariului minim brut pe economie, cu o impozitare corespunzătoare (344 milioane lei).

Toate aceste încasări au fost deja luate în calcul la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor.

La construcţia bugetară, Guvernul se mai bazează pe încasări totale la bugetul de stat de 12,6 miliarde lei (1,9% din PIB) la impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital pentru persoanele juridice (faţă de 12 miliarde lei, 1,9% din PIB mai mic) şi de 7,8 miliarde lei (1,2% din PIB) la persoanele fizice (7,4 miliarde lei, 1,2% din PIB), 11,3 miliarde lei (1,7% din PIB) din impozit pe profit (10,7 miliarde lei, 1,7% din PIB), de 39,3 miliarde lei (6% din PIB) din TVA (faţă de 36,8 miliarde lei, 5,9% din PIB), de 22,8 miliarde lei (3,5% din PIB) din accize (faţă de 19,7 miliarde lei, 3,2% din PIB) şi de 8,1 miliarde lei (1,2% di PIB) ca sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate (7,6 miliarde lei, 1,2% din PIB).

Un plus considerabil de încasări este prognozat la impozite şi taxe pe proprietate, de 568 milioane lei (0,1% din PIB).

Cheltuielile de personal de la bugetul de stat vor totaliza 20,5 miliarde lei (3,1% din PIB) faţă de 19,8 miliarde lei (3,2% din PIB) în acest an, cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor însuma 4,5 miliarde lei (0,7% din PIB) faţă de 4,49 miliarde lei (0,7% din PIB), iar cheltuielile de capital, tot de la bugetul de stat, vor fi de 1,7 miliarde lei (0,3% din PIB) faţă de 2,6 miliarde lei (0,4% din PIB) în acest an.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO