Presa din România nu reuşeşte să-şi îndeplinească principala responsabilitate: informarea corectă a publicului – raport CMPF

Raportul semnalează că piața mass-media din România este dominată de televiziune, cu o creștere recentă a utilizării internetului și o scădere continuă în circulația ziarelor, consumul de presă tipărită ajungând la doar 13%. Criza economică a adus o scădere drastică a veniturilor ziarelor, foarte dependente de publicitate și cu venituri limitate din abonamente și vânzări. Dezvoltarea rapidă a internetului și disponibilitatea de conținut gratuit face cu atât mai dificilă supraviețuirea unor publicații cu tradiție într-o țară în care oamenii nu au deprinderea de a citi și a plăti pentru știri.

În cadrul raportului, riscurile referitoare la pluralismul media și libertatea presei au fost examinate în conformitate cu patru arii tematice principale: Protecție de Bază, Pluralismul Pieței, Independență Politică și Incluziune Socială. Fiecare arie tematică este descrisă printr-o serie de indicatori, iar rezultatele pentru fiecare zonă și indicator sunt prezentate pe o scară de la 0% la 100%. Valorile între 0% și 33% sunt considerate risc scăzut, de la 34% la 66% reprezintă risc mediu, în timp ce între 67% și 100% reprezintă risc ridicat.

În ceea ce privește Protecția de Bază, prevederile legale din România în acest domeniu oferă un cadru „destul de solid” și se înregistrează un risc mediu general de 34%. Practicile inconsecvente și implementarea acestor prevederi sunt cele care conduc la posibile riscuri în acest domeniu. Conform raportului, acestea sunt provocate în mare măsură de problemele structurale ale instituțiilor de stat românești (sistemul judiciar, capacitatea administrativă) și de contextul socio-economic. Problemele legate de profesia de jurnalist, standarde și protecție, evaluate ca risc mediu (46%), reprezintă cel mai ridicat risc din categoria „Protecție de Bază”.

Indicatorii referitori la Pluralismul Pieței vizează existența și eficiența implementării prevederilor pentru transparența patronatului media care în România înregistrează un risc mediu (50%). Raportul evidențiază existența unor riscuri ridicate generate de lipsa unei legislații adecvate cu privire la domeniul concentrării patronatului media (72%) și în special concentrarea trans-media a patronatului și încurajarea competitivității (69%). În același timp, influența comercială și din partea patronatului asupra conținutului editorial generează un risc și mai ridicat (79%), cauzat parțial de ineficiența normelor neobligatorii auto-reglementate, într-un context de vulnerabilitate economică a sectorului media, ceea ce contribuie de asemenea la evaluarea de risc mediu a indicatorilor pentru viabilitate media (48%).

Independența Politică, ai cărei indicatori expun existența și eficiența garanțiilor împotriva controlului politic asupra canalelor media, a fost evaluată la un risc mediu de 65%. Acești indicatori vizează, de asemenea, existența și eficiența măsurilor de auto-reglementare pentru asigurarea independenței editoriale. Lipsa independenței politice reprezintă cea mai semnificativă amenințare pentru pluralismul media din România. Aceasta provine atât din cadrul legislativ, cât și din practica reală, coroborate cu factori structurali precum disfuncțiile pieței de media, polarizarea politică ridicată și imparțialitatea scăzută a instituțiilor de stat. Trei dintre acești indicatori au un nivel de risc de peste 80%: Controlul politic asupra canalelor media (88%), Autonomia editorială (81%) și Independența guvernării și finanțării serviciilor publice de media (92%). Dintre toți indicatorii, acesta este domeniul cu cele mai mari valori, mai exact cele mai ridicate riscuri, precum și cu cea mai mare concentrare a indicatorilor cu risc ridicat.

Incluziunea Socială a fost evaluată la un risc mediu de 54%. Indicatorii de Incluziune Socială se referă la accesul diferitelor grupuri din societate la mass-media. Dintre acești indicatori, accesul la mass-media pentru minorități înregistrează un risc mediu (38%), la fel ca și accesul la mass-media pentru femei. Dezechilibrele legate de gen sunt vizibile atât în conținutul știrilor, cât și în funcțiile de conducere din cadrul serviciilor publice de media, unde femeile sunt încă sub-reprezentate (singurul domeniu unde numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților fiind cel al reporterilor de știri). Riscuri ușor mai ridicate apar cu privire la accesul la mass-media pentru persoanele cu dizabilități (nivelul indicatorului: 63%), unde actuala legislație încă are carențe iar implementarea actualelor prevederi, cum ar fi utilizarea traducerii prin limbajul semnelor sau subtitrarea sincronizată, care prezintă dificultăți tehnice și financiare pentru radiodifuzori. Indicatorul legat de Competența media înregistrează un risc ridicat (81%), semnalând dificultățile structurale provocate de lipsa de politici coerente și de accesul limitat la internet și un nivel redus de competențe digitale.

Conform concluziilor raportului, în contextul românesc, dificil din punct de vedere economic, aspectele legate de recrutare, retenție și angajare precară ridică probleme pentru profesia de jurnalist, amplificate de lipsa de garanții instituționale pentru independența editorială, fie pentru redactorii șefi, fie pentru marea masa a jurnaliștilor. Codurile de etică existente nu sunt obligatorii și nu au mecanisme de punere în vigoare, iar majoritatea jurnaliștilor din afara serviciilor publice mass-media nu sunt parte a organizațiilor profesionale active sau a sindicatelor, care sunt în general slab reprezentate în România.

De asemenea, experții care au întocmit raportul constată că patronatul nu este obligat prin prevederi formale să respecte independența editorială și nici nu este vizat de reguli specifice privind conflictul de interese în domeniul media sau limite de proprietate trans-media. Acest fapt încurajează și mai mult tendința existentă de a deține canale media pentru motive ascunse, precum câștigarea de avantaje politice și economice, subliniază raportul.

Media Pluralism Monitor (MPM) este un instrument de cercetare care a fost proiectat pentru a identifica riscurile potențiale referitoare la pluralismul media din statele membre ale Uniunii Europene. Acest raport narativ a fost realizat în cadrul primei implementări pan-europene a MPM, derulată în 28 de state membre UE, Muntenegru și Turcia, cu sprijinul unei finanțări nerambursabile oferite de Uniunea Europeană Centrului pentru Pluralism Media și Libertate a Presei (CMPF) de la Institutul Universitar European.

Cercetarea, ale cărei rezultate au fost publicate la 15 mai, a avut la bază un chestionar standardizat iar colectarea de date s-a desfășurat între mai și octombrie 2016. În România, CMPF a încheiat un parteneriat cu MRC — Median Research Centre, din București, care a desfășurat colectarea de date, a comentat variabilele din chestionar și a intervievat experți cu experiență relevantă în domeniu.

Pentru a asigura acuratețea și corectitudinea rezultatelor finale, un grup de experți din fiecare țară a revizuit răspunsurile la anumite întrebări evaluative particularizate. În România acest grup de experți a fost format din următorii specialiști cu pregătire și experiență relevante în domeniul media: Alexandru Ion Giboi, directorul general al agenției naționale de presă Agerpres; Răzvan Martin, cercetător la ActiveWatch, Ovidiu Gherasim Proca, lector la Universitatea Al. I. Cuza, Iași; Manuela Preoteasa, cercetător la EurActiv; Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI); Dorina Rusu, reprezentant al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).