Preşedintele BCE va solicita Guvernelor să majoreze cheltuielile şi să accelereze adoptarea reformelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Marea Britanie nu face parte din zona euro dar, fiind una din cele mai mari economii din UE, este un important partener comercial. Rezultatul referendumului din Marea Britanie a sporit volatilitatea de pe pieţele financiare şi a dus la o depreciere semnificativă a lirei sterline.

Guvernele din China, Japonia şi Marea Britanie au început deja să-şi relaxeze politica monetară sau au lăsat să se înţeleagă că au planuri în acest sens, deoarece inflaţia scăzută şi încetinirea economiei globale au arătat limitele politicilor monetare ultra-relaxate.

Analiştii se aşteaptă ca BCE să menţină joi rata dobânzii, la ultima şedinţă de politică monetară dinaintea vacanţei de vară. Dar este posibil ca Dragi să ceară din nou Guvernelor să majoreze cheltuielile şi să accelereze adoptarea reformelor, pentru a stimula economia zonei euro.

Cea mai mare economie europeană, Germania, este reticentă în a renunţa la excedentul său bugetar prin majorarea cheltuielilor.

„Prin urmare, suntem îngrijoraţi că solicitările şefului BCE pentru stimularea economia zonei euro nu vor fi auzite, cel puţin deocamdată. Aşa cum stau lucrurile, povara adoptării unor măsuri pentru a răspunde la şocul Brexit va rămâne la BCE, care este prea conştientă că are din ce în ce mai puţine instrumente cu care să răspundă”, avertizează economiştii de la BNP Paribas.

Necesitatea unor noi măsuri de stimulare sunt vizibile în special în zona euro, unde nivelul şomajului este ridicat în multe state şi resentimentele faţă de proiectul euro sunt în creştere.

Recent, Banca Centrală Europeană a decis să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%, nivel la care staţionează din luna septembrie 2014. De asemenea, BCE a menţinut dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,30% şi dobânda la depozite la minus 0,30%.

De asemenea şeful BCE va încerca să atenueze temerile privind situaţia băncilor italiene, vulnerabile la orice turbulenţe de pe pieţele financiare din cauza nivelului ridicat al creditelor neperformante. În condiţiile în care băncile italiene au în portofolii credite neperformante în valoare de aproximativ 360 de miliarde de euro, Guvernul de la Roma a discutat cu autorităţile de reglementare soluţii pentru sprijinirea instituţiilor financiare, pe fondul scăderii acţiunilor în urma referendumului la care britanicii au votat pentru ieşirea din UE.

Analiştii se aşteaptă ca în această toamnă BCE să anunţe că programul său de achiziţii de active, de 80 miliarde de euro, va continua dincolo de data stabilită anterior, martie 2017.

„Este puţin probabil ca Mario Draghi să reuşească să calmeze temerile aşa cum a făcut în ianuarie”, avertizează economiştii de la Societe Generale.