Preşedintele columbian se declară pregătit să redeschidă frontiera cu Venezuela

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Vom discuta cu preşedintele Maduro şi cu autorităţile venezuelene, care şi-au exprimat de asemenea dorinţa de a deschide frontiera, însă această frontieră trebuie să fie deschisă în mod responsabil’, a declarat el la capătul unei reuniuni cu autorităţile şi companiile locale din Cucuta, oraş de frontieră, în apropierea localităţii venezuelene San Antonio del Tachira.

Marţi, circa 500 de femei venezuelene au forţat frontiera pentru a cumpăra din Columbia bunuri de primă necesitate care lipsesc în ţara lor.

‘E nevoie de doi pentru a dansa şi e nevoie de doi pentru a deschide frontiera’, a atenţionat totuşi Santos.

El a atras de asemenea atenţia că redeschiderea frontierei nu trebuie să fragilizeze lupta împotriva contrabandei.

Anterior, şefa diplomaţiei columbiene, Maria Angela Holguin, a dat asigurări că ţara sa este pregătită să extindă coridorul umanitar deschis din septembrie pentru Venezuela, pentru a limita impactul marilor lipsuri din statul vecin.

‘Nu îi vom lăsa pe fraţii noştri venezueleni să sufere de foame sau să ducă lipsă de medicamente’, a afirmat ea.

Ministrul nu şi-a luat niciun angajament în legătură cu data redeschiderii frontierei, închisă în august 2015 de preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, în urma unui atac al unor presupuşi foşti paramilitari columbieni împotriva unei patrule a armatei venezuelene, care s-a soldat cu trei răniţi.

Săptămâna trecută, miniştrii apărării columbian, Luis Carlos Villegas, şi venezuelean, Vladimir Padrino, au reluat discuţiile în legătură cu securitatea zonei – unde sunt prezenţi foşti luptători de gherilă, foşti paramilitari, traficanţi de droguri şi contrabandişti – şi cu posibilitatea de a redeschide graniţa în lungime de 2.219 kilometri care separă cele două ţări.

Un culoar limitat a fost amenajat la sfârşitul lui septembrie pentru a permite în special copiilor, şcolarizaţi de cealaltă parte a frontierei, să îşi reia cursurile.

Venezuela traversează o gravă criză economică după prăbuşirea barilului de ţiţei din vânzarea căruia încasează cea mai mare parte a veniturilor. Aproape 80% din produsele de primă necesitate, ca orezul, zahărul sau hârtia igienică, sunt în prezent aproape imposibil de găsit, potrivit institutului de sondaje Datanalisis.