Preşedintele Dumei de Stat: ‘Suntem împotriva celor care susţin că moldovenii şi românii sunt un singur popor’

Narâşkin a făcut această declaraţie în cadrul unei întrevederi cu liderul socialiştilor moldoveni, Igor Dodon, şi cu Irina Vlah, parlamentar independent (prorus) în legislativul de la Chişinău şi candidat la alegerile pentru funcţia de preşedinte (başcan) al Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia, programate pentru 22 martie. Vizita celor doi parlamentari moldoveni are loc la două zile după învestirea noului guvern al Republicii Moldova, condus de premierul Chiril Gaburici.

‘Suntem categoric împotriva poziţiilor unor politicieni şi forţe politice din Republica Moldova care nu ezită să declare că nu există niciun fel de limbă moldovenească şi o astfel de naţionalitate şi susţin că moldovenii şi românii sunt un singur popor’, a declarat preşedintele Dumei ruse.

‘Nu este aşa. Trebuie făcut totul pentru a păstra şi consolida statalitatea Republicii Moldova’, a insistat Narâşkin, la întâlnirea cu cei doi parlamentari moldoveni, promotori ai apropierii de Rusia în forul legislativ de la Chişinău.

Cu această ocazie, preşedintele Dumei a salutat apariţia în parlamentul Republicii Moldova a unui grup compus din mai multe facţiuni parlamentare şi deputaţi independenţi care pledează pentru integrarea euroasiatică şi cooperarea cu ţările membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.

Evocând vizita delegaţiei socialiştilor moldoveni din luna ianuarie la Moscova, când întreaga facţiune parlamentară de 25 de deputaţi a Partidului Socialist s-a deplasat în capitala rusă, preşedintele Dumei a salutat faptul că aceştia au putut să coaguleze în jurul lor facţiuni şi deputaţi independenţi care să pledeze pentru cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Economică Eurasiatică, cu Rusia şi cu alte ţări din această ‘uniune de perspectivă’.

‘Foarte bine venit acest pas, foarte corect’, l-a lăudat Narâşkin pe Dodon, al cărui partid a creat o surpriză la alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut din Republica Moldova şi a obţinut cele mai multe mandate, 25, în legislativul de la Chişinău, dar a ajuns cu toate acestea pe băncile opoziţiei, după ce formaţiunea comuniştilor a respins condiţiile sale pentru o alianţă – denunţarea Acordului de Asociere a Moldovei la UE, organizarea unui referendum naţional privind vectorul extern şi revenirea la ‘Istoria Moldovei’ în învăţământ.