Preşedintele Poloniei crede că UE manifestă „prea puţină solidaritate” faţă de ţările membre din Europa de Răsărit

Declaraţia sa vine în contextul în care Polonia însăşi a fost criticată pentru lipsă de solidaritate faţă de UE pentru refuzul de a primi o parte din refugiaţii care vin în număr mare în Europa din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

„UE trebuie să fie mult mai hotărâtă. UE este puternică, dar slăbiciunea la nivel deciziilor este chiar problema sa astăzi. Poate că aceasta vine din faptul că UE, în general, manifestă prea puţină solidaritate”, a declarat şeful statului provenit din partidul conservator la putere în Polonia, Lege şi Justiţie (PiS).

„Nu există suficientă solidaritate în ce priveşte înţelegerea situaţiei noastre, din aşa-numitele ţări din Europa Centrala şi de Est. Altfel spus, ţări care au intrat relativ recent în UE şi care încearcă să ajungă din urmă ţările bogate din Occident, or noi căutăm să ridicăm nivelul de viaţă pentru ca tinerii să nu fie obligaţi să caute un loc de muncă în afara ţării pentru un salariu decent, care să le permită un mod de trai normal”, a explicat Duda.

Este vorba înainte de toate de „chestiuni importante pentru suveranitatea statelor, cum ar fi politica energetica şi cea a materiilor prime”, a adăugat el, într-o aluzie aparentă la gazoductul Nord Stream, care transportă via Marea Baltică gaze ruseşti spre Europa de Vest, nepopular la Varşovia, şi politica Bruxellesului vizând reducerea utilizării cărbunelui.

Cu toate acestea, preşedintele Duda asigură că atât pentru el, cât şi pentru „marea majoritate a polonezilor, UE are o valoare imensă”.

„Sunt adeptul unei UE ca o uniune de state naţiuni care cooperează în special în domeniul economic, fără o ingerinţă în chestiuni care ar trebui să rămână de domeniul suveranităţii naţionale”, a spus el.

De la venirea Legii şi Justiţie la putere, relaţiile între Polonia şi instituţiile europene – Comisia, Parlamentul, precum şi Consiliul – traversează o perioadă de răcire, în urma mai multor reforme controversate angajate de Varşovia, care afectează în special Tribunalul Constituţional şi mass-media publice.