Bucureştiul, capitala europeană cu a doua cea mai mare scumpire a energiei electrice. România părăseşte podiumul ţărilor ieftine

Bucureştiul înregistra, la finalul primului trimestru al anului 2018, a doua cea mai mare creştere procentuală a preţului la energia electrică pentru consumatorii casnici, potrivit ultimelor date ale Directoratului pentru Energie al Comisiei Europene - DG Energy.
Mihai Nicuţ - lun, 09 iul. 2018, 20:52
Bucureştiul, capitala europeană cu a doua cea mai mare scumpire a energiei electrice. România părăseşte podiumul ţărilor ieftine

La finalul lunii martie, preţurile la electricitate pentru consumatorii din Bucureşti erau cu 18,6% mai mari decât în urmă cu un an. Este a doua cea mai mare creştere procentuală dintre toate capitalele Uniunii Europene, după cea observată în capitania Estoniei, Tallin, unde preţurile erau mai mari cu 24,5% faţă de nivelul consemnat cu un an în urmă.
Creşteri substanţiale de preţ au mai fost în Praga (13,4%) şi Amsterdam (12%).
Preţul final al energiei electrice are mai multe componente: preţul propriu zis al energiei, la care se adaugă tarifele de reţea (transport şi distribuţie), marja de furnizare, acciza, TVA şi alte taxe, de la ţară la ţară – la noi sunt certificate verzi, pentru susţinerea energiei din surse regenerabile, şi contribuţia pentru cogenerare.

 

De ce a crescut factura populaţiei din Bucureşti în utimul an atât de mult? Răspunsul simplu este: a crescut preţul propriu zis al energiei electrice din piaţă, pe care furnizorii o livrează populaţiei. Potrivit DG Energy, Bucureştiul a cunoscut cea mai mare creştere a costului cu energia electrică furnizată, în termini absolute, dintre toate capitalele europene, de 2,1 eurocenţi/kWh. Preţul final a crescut mai puţin doar pentru că autoritatea de reglementare a redus, în perioada de referinţă, tarifele de transport şi distribuţie, în special ultimele.

După aceste evoluţii, România părăseşte podiumul statelor cu cele mai mici preţuri la energia electrică pentru populaţie. Conform aceleiaşi surse, la finalul primului trimestru al anului preţul, cu toate taxele incluse, pentru o gospodărie cu un consum cuprins între 2.500 şi 5.000 kWh pe an,luat în calcul de DG Energy pentru a face comparaţia între statele europene, era în România de 14,11 eurocenţi/kWh. Preţul de la noi este încă sub media europeană, de 20,9 cenţi/kWh, dar nu mai este printre cele mai mici din Europa, aşa cum eram obişnuiţi.
Energie electrică mai ieftină decât noi consumă bulgarii (cu 30% mai ieftină decât în România, cel mai mic preţ din UE), ungurii, croaţii, estonienii şi lituanienii.

Vedeţi mai jos harta cu preţurile la energia electrică pentru consumatorii casnici din Europa.

Te-ar mai putea interesa și
Grindeanu: România are, de astăzi, peste 1.091 kilometri de autostradă și de drum expres în circulație
Grindeanu: România are, de astăzi, peste 1.091 kilometri de autostradă și de drum expres în circulație
Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres în exploatare a României a ajuns la peste 1.091 de kilometri, transmite pe pagina proprie ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Amintim că joi a......
Grupul Lavazza raportează realizarea unei cifre de afaceri de peste 3 miliarde de euro în 2023, în creștere cu 13%. Profitul însă a scăzut
Grupul Lavazza raportează realizarea unei cifre de afaceri de peste 3 miliarde de euro în 2023, în creștere cu 13%. Profitul ...
Consiliul director al Grupului Lavazza a aprobat declarațiile financiare consolidate la 31 decembrie 2023 și a anunțat ...
Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului
Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului
Prevenirea fraudei în mediul corporativ nu este neapărat o chestiune de politici și proceduri, ci ține de crearea unei ...
Boloș: Creșterea numărului de posturi de conducere în instituțiile publice poate fi făcută dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative (Video)
Boloș: Creșterea numărului de posturi de conducere în instituțiile publice poate fi făcută dacă sunt îndeplinite ...
Creşterea numărului de posturi de conducere de la 8% la 10% în instituţiile publice poate fi făcută doar dacă în ...