Preţul gazelor pentru clienţii casnici va creşte la 60 lei/MWh de la 1 iulie şi ar putea ajunge la 90 lei/MWh în 2020

Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică va creşte, începând cu 1 iulie, la 60 lei/MWh, de la 53,3 lei/MWh în prezent, şi ar putea ajunge la 90 lei/MWh în 2020, conform unui proiect de HG publicat joi pe site-ul Ministerului Energiei.
Economica.net - joi, 11 iun. 2015, 16:49
Preţul gazelor pentru clienţii casnici va creşte la 60 lei/MWh de la 1 iulie şi ar putea ajunge la 90 lei/MWh în 2020

Conform noului calendar de liberalizare stabilit cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, preţul gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică va creşte de la 1 iulie 2016 la 66 lei/MWh, de la 1 aprilie 2017 la 72 lei/MWh, 1 aprilie 2018 – 78 lei/MWh, 1 aprilie 2019 – 84 lei/MWh şi 1 aprilie 2020 – 90 lei/MWh.

„Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei, începând cu luna aprilie 2018, va fi reevaluat şi se va stabili în urma unei analize care să aibă în vedere o serie de elemente de influenţă, cum ar fi: condiţiile de piaţă, preţul gazelor naturale înregistrat pe piaţa internă şi în Europa, dezvoltările din sector, diferenţele de curs etc.”, se menţionează în proiect.

Nota de Fundamentare a proiectului menţionează că, în urma discuţiilor care au avut loc cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale, în cadrul misiunilor de evaluare din perioada ianuarie – mai 2015, au fost elaborate mai multe scenarii de calendar de liberalizare a preţului gazelor naturale din producţia internă (preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei), cu aplicare începând de la 1 iulie 2015.

Toate scenariile au fost concepute cu aplicarea unei creşteri de preţ pentru producţia internă începând cu data de 1 iulie 2015. Din acest motiv, pentru predictibilitate, s-a considerat că ar fi util, pentru piaţă în general, ca acest calendar să urmărească o singură creştere anuală a preţului producţiei interne, componentă a preţului final reglementat, odată cu stabilirea tarifelor, respectiv în luna aprilie a fiecărui an. De asemenea, alegerea perioadei aprilie an curent – martie an următor a avut în vedere şi ciclul de injecţie-extracţie, care se realizează în aceeaşi perioadă.

Reprezentanţii FMI, ai UE şi BM au solicitat ca preţul producţiei interne pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică să fie, începând cu data de 1 iulie 2015, de 62 lei/MWh, motivat de faptul că în calendarul agreat în anul 2012 la data de 1 iulie 2015 era prevăzută această valoare a preţului producţiei interne.

România s-a angajat în cadrul Memorandumului de Înţelegere semnat cu Comisia Europeană şi, respectiv, în Scrisoarea de Intenţie semnată la data de 14 septembrie 2011 cu Fondul Monetar Internaţional, parte integrantă a Acordului de Înţelegere de tip preventiv semnat cu FMI şi Comisia Europeană, să elimine gradual preţurile reglementate în sectorul gazelor naturale, atât pentru consumatorii non-casnici, cât şi pentru consumatorii casnici.

Având în vedere gradul redus de suportabilitate la nivelul clienţilor casnici şi efectele financiare dificile generate de creşterea preţului final la clienţii non-casnici în cadrul procesului de convergenţă a preţurilor producţiei interne la preţurile de import şi de eliminare a preţurilor finale reglementate, autorităţile române au convenit cu organismele financiare internaţionale un calendar de eliminare treptată a preţurilor reglementate la gaze naturale.

Acest calendar a fost aprobat în luna mai 2012 de către Guvernul României, printr-un Memorandum, iar prevederile acestuia s-au regăsit în cele ale Legii energiei şi gazelor naturale nr. 123/2012 şi au constat în eliminarea preţurilor reglementate până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii finali non-casnici, şi pentru clienţii casnici până la 31 decembrie 2018.

Ulterior, prin modificările şi completările aduse Legii energiei şi gazelor naturale nr. 123/2012 de către Parlamentul României, termenul de liberalizare pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei a fost extins până la data de 30 iunie 2021.

Având în vedere aceste prevederi, consumatorii non-casnici aflaţi în piaţa reglementată până la data de 31 decembrie 2014 au devenit clienţi eligibili începând cu data de 1 ianuarie 2015.

„Calendarul de liberalizare convenit cu organismele financiare internaţionale a fost respectat până în luna iulie 2014, moment în care premisele luate în considerare la momentul iniţierii acţiunii de liberalizare a pieţei reglementate de gaze naturale din România au fost devansate de dinamica sectorului gazelor naturale, aceasta din urmă dovedindu-se a fi mai accelerată”, se arată în Nota de Fundamentare.

Având în vedere gradul redus de suportabilitate la nivelul clienţilor casnici, în ceea ce priveşte preţurile gazelor naturale plătite de populaţie, Guvernul României a luat decizia ca până la data de 1 iulie 2015, preţurile gazelor naturale produse în România şi plătite de populaţie să nu crească. Astfel, în conformitate cu prevederile Hotărârea Guvernului nr. 5/2015 privind stabilirea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, Guvernul a decis ca până la data de 30 iunie 2015 preţul de achiziţie a gazelor naturale să fie de 53,30 lei/MWh.

Guvernul României s-a angajat ca, împreună cu ANRE, să elaboreze un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015 – 30 iunie 2021, care să ţină cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor din regiune ale hidrocarburilor, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale.

În perioada iulie 2014 – martie 2015, în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea unei noi foi de parcurs (Calendar) pentru sectorul gazelor naturale, partea română a susţinut, printre altele, implementarea unui noul calendar începând cu data de 1 iulie 2015, propunerea ce a avut la bază necesitatea de a realiza, pe de o parte o analiză a pieţei de gaze pentru a fundamenta noul calendar de liberalizare şi, pe de altă parte, de a identifica cu exactitate consumatorii vulnerabili astfel încât, în paralel cu noul calendar de liberalizare, să fie implementată o metodologie transparentă de subvenţionare directă a consumatorilor vulnerabili.

Te-ar mai putea interesa și
Piața crypto a pierdut peste 400 de miliarde de dolari: Slothana încă are șanse să genereze profit
Piața crypto a pierdut peste 400 de miliarde de dolari: Slothana încă are șanse să genereze profit
Într-o altă seară de negocieri, marcată de evenimente tensionate și întunecate, prețul Bitcoin a căzut cu încă 5.000 de dolari, atingând un minim situat în jurul valorii de 61.000 USD....
După BYD și Chery, un alt producător chinez ar putea deschide o fabrică în Europa
După BYD și Chery, un alt producător chinez ar putea deschide o fabrică în Europa
La doar câteva săptămâni după ce BYD a anunțat oficial planul său de a construi o uzină în Ungaria și la câteva ...
TAROM și lecția sârbească de zbor cu arabii. Cum s-a redresat Air Serbia cu ajutor de la Etihad Airways în 10 ani
TAROM și lecția sârbească de zbor cu arabii. Cum s-a redresat Air Serbia cu ajutor de la Etihad Airways în 10 ani
Guvernanții încearcă pentru a doua oară atragerea unui investitor străin în TAROM, companie care zboară de aproape ...
Top 10 importatori de carne în 2023. Patru sunt lanțuri de magazine, cu Kaufland pe primul loc
Top 10 importatori de carne în 2023. Patru sunt lanțuri de magazine, cu Kaufland pe primul loc
Deși dezvoltă programe prin care încearcă să atragă producători locali de partea lor, dar și capital de imagine și ...