Preţul mediu al motorinei din România a ajuns la 1 euro pe litru. Cum stăm la benzină – Comparaţie cu alte ţări din UE

In ciuda scăderii masive de preţ a motorinei vândute în România -  circa 25%, în ultimele şase luni, acest carburant este încă unul dintre cele mai scumpe din Europa. Preţul este mai mare, spre exemplu, decât cel al motorinei comercializate în Austria, Franţa, Germania, Belgia sau Polonia. Benzina din România, deşi mai scumpă decât motorina, este totuşi printre cele mai ieftine din Europa.
Economica.net - mie, 13 ian. 2016, 22:01
Preţul mediu al motorinei din România a ajuns la 1 euro pe litru. Cum stăm la benzină - Comparaţie cu alte ţări din UE

Preţul mediu al motorinei comercializată în România a ajuns la 1,036 euro pe litru, în prima săptămână a acestui an, potrivit ultimului Weekly Oil Bulletin publicat de Comisia Europeană. La acest nivel, România continuă să fie una din ţările europene cu cea mai scumpă motorină, la concurenţă cu Anglia, ţările scandinave, Italia, Malta, Cipru, Olanda, Portugalia sau Grecia. Ţări precum Germania, Franţa, Austria, Belgia, Spania sunt mai ieftine la motorină, după cum puteţi vedea în imaginea ataşată.

Ungaria şi Polonia au preţuri considerabil mai mici pentru acest carburant, 0,992 euro pe litru, respectiv 0,93 euro pe litru. Cele mai ieftine ţări din Europa pentru motorină sunt cele din zona baltică, Lituania, Estonia şi Letonia, unde acest carburant costă între 0,91 şi 0,96 euro pe litru, dar şi ducatul Luxemburg, unde motorina costă 0,89 euro pe litru.

În ceea ce priveşte benzina, situaţia României în UE este mai bună. Ţara noastră este printre cele mai ieftine ţări din Europa. La un preţ mediu de 1,1 euro pe litru, 1,093, mai precis, ţara noastră este în compania Bulgariei, Ungariei, Cehiei, Poloniei şi ţărilor baltice. Celelalte ţări din UE sunt mai scumpe, remarcându-se detaşat ţările nordice, Anglia, Irlanda, ţările scandinave. Cea mai scumpă ţară din Europa pentru benzină este Olanda, unde litrul de carburant costă 1,44 euro.

Preţurile carburanţilor din România, şi din toată Europa, sunt pe o pantă descendentă încă din vara anului trecut, urmând prăbuşirea preţului ţiţeiului de pe burse. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la motorină, care s-a ieftinit, în intervalul amintit, cu cica 25%. Scumpirea sau ieftinirea ţiţeiului nu se simte integral în modificările de preţ de la pompă. Peste 505 din preţul benzinei şi motorinei reprezintă accize şi taxe, o componentă fixă ce revine statului român.

În modificările de preţ ale carburanţilor, contează foarte mult şi cursul de schimb leu/dolar, care a crescut, în 2015, anulând parţial efectul benefic al ieftinirii ţiţeiului. În plus, preţul carburanţilor conţine acum circa 55% taxe către stat, deci nu poate urma în acelaşi procent cotaţia barilului de ţiţei. Spre exemplu, o ieftinire de 50% a barilului antrenează o ieftinire a carburanţilor de circa 20%.

Ce plăteşti la pompă

În România, 55% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Un procent de doar 45% din preţul carburantului din benzinării înseamnă marfa propriu-zisă, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză, supraacciză şi taxa pe stâlp.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovinieta, anvelope de iarnă, etc.);
• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
• Adaos comercial”.

Explicaţiile ne-au fost oferite de reprezentanţii unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.

Aşadar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că partea statului este fixă. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă luăm în calcul doar componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, de 50% a cotaţiilor barilului de petrol se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile, legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.
În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori.
Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

Te-ar mai putea interesa și
Enel pune un spaniol, Daniel Ortiz, la conducerea Enel X Romania. A venit de la Endesa
Enel pune un spaniol, Daniel Ortiz, la conducerea Enel X Romania. A venit de la Endesa
Daniel Ortiz, fost coordonator al activității Business-to-Consumer (B2C) Iberia, Endesa X, a preluat la începutul lunii mai funcția de director general al Enel X România, companie dedicată......
Concurența a amendat Delgaz (E.On) cu 30 de milioane de lei pentru abuz de poziție dominantă pe piața serviciilor de verificări și revizii tehnice
Concurența a amendat Delgaz (E.On) cu 30 de milioane de lei pentru abuz de poziție dominantă pe piața serviciilor de ...
Consiliul Concurenței a sancționat compania Delgaz Grid SA, membră a grupului E.ON, cu o amendă în valoare de circa ...
Finala Ligii Campionilor ar putea fi mutată de la Istanbul la Londra – presă
Finala Ligii Campionilor ar putea fi mutată de la Istanbul la Londra – presă
Finala ediţiei din acest an a Ligii Campionilor la fotbal, în care urmează să se înfrunte două echipe din Anglia, Manchester ...
Marea relaxare de la 1 iunie – propunerile Guvernului: fără mască în aer liber şi restricţii de noapte unde gradul de vaccinare e peste 50%, la incidenţă 3-7,5 localurile rămân deschise doar pentru vaccinaţi – Lista completă
Marea relaxare de la 1 iunie – propunerile Guvernului: fără mască în aer liber şi restricţii de noapte unde gradul ...
Ministerul Economiei a propus o serie de măsuri de relaxare de la 1 iunie după şedinţa Comitetului Interministerial pentru ...