Prețurile serviciilor de curierat și poștale au explodat în România: peste 300% în 10 ani, aproape dublu față de inflație. Ce planuri are ANCOM

Creșterea generală a prețurilor serviciilor poștale reflectă atât creșterea prețurilor nominale ale serviciilor propriu-zise (trimiteri de corespondență, colete etc.), dar este și o consecință a modificării profilului de consum al serviciilor poștale (de exemplu, reflectă creșterea utilizării serviciilor poștale cu prețuri mai mari (colete) în detrimentul trimiterilor de corespondență (scrisori).

Astfel, din 2015 până în 2024, valoarea pieței poștale a crescut de 2,7 ori, deși traficul a crescut cu 11% pe seama coletelor.

Potrivit raportului, traficul de colete și-a accelerat creșterea și a depășit, în premieră, traficul de corespondență începând cu anul 2024. Astfel, în 2024 s-au înregistrat 335 de milioane de colete, comparativ cu 267 de milioane de trimiteri de corespondență. De asemenea, ritmul investițiilor s-a intensificat, iar veniturile totale din servicii poștale au continuat să crească, ajungând la aproape 6,5 miliarde de lei în 2024, o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 15% în ultimii 5 ani (2019 – 2024).

ANCOM notează că dacă ritmurile actuale de creștere se mențin, valoarea sectorului poștal din România are toate premisele să depășească, în perioada 2029 – 2030, valoarea sectorului comunicațiilor electronice.

Dinamica ascendentă a prețurilor serviciilor poștale nu este o evoluție înregistrată doar în România, tendințe similare caracterizând majoritatea statelor europene. Cu toate acestea, prețurile serviciilor poștale în România rămân semnificativ mai mici față de majoritatea statelor membre UE și semnificativ sub prețurile medii.

Spre o piață poștală axată pe colete

În ultimii 6 ani, corespondența poștală a pierdut peste un sfert din trafic și, în ciuda majorării semnificative a prețurilor, contribuția corespondenței la realizarea veniturilor sectorului poștal a pierdut 6 puncte procentuale.

Mai mult, marea majoritate a trimiterilor de corespondență internă reprezintă trimiteri de corespondență în număr mare, fiind în fapt scrisori trimise de organizații mari precum bănci, companii de utilități, instituții guvernamentale sau autorități publice locale. Astfel de scrisori sunt, în general, în afara serviciului universal poștal și reprezintă 75-80% din traficul de corespondență internă.

Volumul de scrisori, de exemplu, este de așteptat să scadă cu mai mult de jumătate până în 2040, în timp ce volumul coletelor interne este de așteptat să se dubleze, ceea ce face ca ocuparea forței de muncă să rămână în general constantă.

Dacă în urmă cu 5 ani erau livrate 2,5 trimiteri de corespondență la fiecare colet, scăderea cu 23% a traficului de corespondență și creșterea cu 80% a celui de colete (inclusiv pachete mici) a condus la valori sensibil apropiate ale celor două în 2023, traficul de colete depășind deja traficul de corespondență în 2024.

În 2024, veniturile din furnizarea serviciilor poștale de coletărie crescuseră de mai bine de 2 ori față de cele din 2019, ajungând să contribuie cu 84% la realizarea veniturilor pieței poștale.

Pe de altă parte, scăderea traficului de corespondență în perioada 2019 – 2024 a fost mai mult decât compensată de dublarea prețurilor corespondenței15, conducând la creșterea cu 45% a valorii acestui segment de piață.

Creșterea masivă a traficului de colete este legată de comerțul electronic (e-commerce) și de cultura de consum: livrarea cumpărăturilor on-line asigură aproape 3/4 din traficul de colete și contribuie cu mai mult de jumătate la realizarea veniturilor poștale.

Chiar și în condițiile creșterii accelerate a traficului de colete (CAGR 18% în perioada 2019 – 2024), consumul de servicii având ca obiect trimiteri de colete în România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

În concluzie, ANCOM estimează că piața coletelor din România are un potențial major de creștere: cu un trafic prognozat la 20 colete interne/locuitor în 2030 și, respectiv, 30 în 2040. Astfel, piața coletelor din România ar putea depăși 1,5 miliarde euro înainte de 2030 și 2,5 miliarde euro înainte de 2040.

Pe de altă parte, este puțin probabil ca pe termen lung piața de corespondență din România să depășească 200 milioane euro, astfel încât contribuția ei la realizarea afacerilor poștale să ajungă la 7-10% din total.

Totodată, instituția se așteaptă ca trimiterile de corespondență din afara serviciului universal, în forma actuală a definiției acestei categorii, să depășească 90% din traficul de corespondență, în orizontul anului 2029.

Pe termen lung, poșta de scrisori este prognozată să devină tot mai mult un segment de servicii de nișă, furnizat în principal de furnizorii de serviciu universal poștal. Marea majoritate a scrisorilor în număr mare livrate cu scopuri de marketing au devenit neglijabile odată cu dominația marketingului digital hiper-personalizat, majoritatea facturilor sunt online, iar comunicarea autorităților statului cu cetățenii devine tot mai digitalizată.

Planurile ANCOM pentru a susține creșterea sectorului

În acest context, ANCOM a adoptat Strategia de reglementare poștală pentru perioada 2026 – 2029, care să susțină dezvoltarea sectorului poștal.

Strategia de reglementare a serviciilor poștale pentru perioada 2026 – 2029 stabilește principalele direcții de acțiune ale ANCOM, care includ măsuri prin care Autoritatea:

• promovează reforme ale cadrului legislativ în domeniul serviciilor poștale, care să reflecte specificul și prioritățile naționale în contextul reformei cadrului european;
• promovează concurența pe piața serviciilor poștale prin utilizarea instrumentelor disponibile pentru diagnosticarea dinamicii concurențiale și pentru monitorizarea pieței, astfel încât să poată fi alese soluțiile adecvate;
• actualizează și aplică măsurile pentru asigurarea cadrului de furnizare a serviciului universal poștal până în 2029. Adaptarea serviciului universal la noile modele de consum și livrare presupune revizuirea cadrului european și, ulterior, a celui național, pentru a reflecta realitățile societății Gigabit și a asigura acces echitabil la servicii pentru toți utilizatorii;
• susține modalitățile inovatoare de livrare, în contextul creșterii traficului de bunuri;
• abordează vulnerabilitățile asociate sectorului, precum traficul cu bunuri ilegale realizat prin coletele poștale și securitatea cibernetică a rețelelor poștale;
• implementează instrumente adecvate pentru mobilizarea utilizatorilor de servicii poștale;
• valorifică oportunitățile de monitorizare a unor aspecte suplimentare, precum sustenabilitatea de mediu a furnizării serviciilor poștale din România.