Problema romilor şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen invadează presa franceză

De la Guvern la opoziţie, aleşi locali sau deputaţi europeni, problema romilor a invadat presa franceză şi promite să rămână în prim-plan până anul viitor, riscând să aibă un efect direct asupra integrării României şi Bulgariei în Schengen.
Economica.net - joi, 26 sept. 2013, 20:01
Problema romilor şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen invadează presa franceză

„În timp ce candidaţii la alegerile municipale au acaparat acest subiect pentru a denunţa taberele ilegale din localităţile lor şi tulburarea ordinii publice (…), responsabilii la nivel naţional vor să aducă dezbaterea la scară europeană”, afirmă Huffington Post în limba franceză.

Astfel preşedintele UMP (dreapta, opoziţie), Jean-François Copé, şi-a declarat clar poziţia marţi: „Îi cer preşedintelui Republicii să spună oficial care este poziţia Franţei cu privire la intrarea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a declarat el pentru France Info. Sâmbătă, el s-a declarat ostil aderării celor două ţări „atât timp cât problema circulaţiei şi instalării romilor nu va fi rezolvată”.

Omniprezent în discursul pentru alegerile municipale, dosarul romilor va constitui o axă a campaniei naţionale a partidului lui Jean-François Copé pentru europene, adaugă Le Figaro. Partidul a făcut din dosarul romilor una dintre priorităţile sale şi una dintre temele de campanie pentru alegerile care vor veni.

În urmă cu o săptămână, preşedinta Frontului Naţional (extrema dreaptă) a făcut un apel similar, cerând „dizolvarea spaţiului Schengen”.

Fără a critica în mod deschis Schengen, ministrul francez de Interne, Manuel Valls, s-a declarat în favoarea expulzării romilor şi împotriva intrării României şi Bulgariei, generând diviziuni în cadrul taberei sale socialiste.

El a declarat pentru France Inter că doar o minoritate a familiilor romilor se poate integra în Franţa, restul „calificându-se pentru a se întoarce în România şi Bulgaria”.

Într-un comentariu publicat în Le Cercle Les Echos, preşedintele Europe Consulting, Ludovic Zanker, afirmă că „problemele privind românii şi bulgarii nu datează de ieri, dar stigmatizarea lor permanentă şi intenţia de a-i expulza definitiv de pe teritoriul francez, aşa cum afirmă Valls, reprezintă un lucru periculos şi inconştient”.

„Este mai uşor să stigmatizezi românii şi bulgarii decât să ajuţi poporul francez”, adaugă el, avertizându-l pe Valls că, în calitate de reprezentant al statului, nu trebuie să aibă declaraţii insultătoare la adresa comunităţilor română şi bulgară.

La scurt timp după instalarea sa la Ministerul de Interne, Manuel Valls a asigurat că vrea să trateze problema romilor „cu calm”, dar declaraţiile sale sunt la antipod, afirmă Le Monde. „Desemnând o întreagă populaţie străină – şi în plus europeană -, stigmatizând o populaţie etichetată etnic, considerând-o incapabilă să se integreze în Franţa, ministrul de Interne renunţă la principii republicane elementare: primire, integrare, solidaritate”, adaugă Le Monde.

Sub titlul „Romii: ce va schimba intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen”, cotidianul explică diferenţa dintre libera circulaţie, de care se bucură românii şi bulgarii de la aderarea lor la UE, în 2007, şi instalarea lor în Franţa. „Românii şi bulgarii pot rămâne trei luni în Franţa fără să fie nevoiţi să îşi justifice activitatea. Dar instalarea lor este supusă unor restricţii referitoare la venit. Trebuie să fii student sau angajat în sectoarele în care se caută forţă de muncă. Şi doar un anumit număr de locuri de muncă le este accesibil” românilor şi bulgarilor, explică Le Monde, adăugând că aceste restricţii vor fi ridicate la 31 decembrie 2013.

Schengen este doar praf aruncat în ochii alegătorilor, adaugă şi Le Point, adăugând că integrarea celor două ţări nu va schimba nimic în privinţa drepturilor de care se bucură romii, identice cu cele ale celor 500 de milioane de cetăţeni UE. „Faptul că nu sunt în Schengen nu împiedică românii şi bulgarii să circule liber. Ei pot fi supuşi controalelor la frontieră, la fel ca englezii, spre exemplu”, a explicat Olivier Bailly, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

O altă problemă legată de aderarea la Schengen este apariţia unor noi frontiere externe, în special cu Turcia şi Ucraina, şi o deschidere maritimă la Marea Neagră, posibile căi de acces pentru un aflux de imigranţi, adaugă Le Monde. În martie 2013, Germania şi Olanda apreciau că România şi Bulgaria nu oferă suficiente garanţii în acest sens, în special din cauza corupţiei poliţiştilor de frontieră.

Site-ul publicaţiei Journal du Dimanche subliniază posibila convergenţă a poziţiilor Executivului francez şi UMP, care refuză intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, citând declaraţiile purtătorului de cuvânt al Guvernului, Najat Vallaud-Belkacem, pentru postul de radio RMC, potrivit căruia „nu vor fi întrunite condiţiile” pentru aderarea celor două ţări. O poziţie similară ar fi susţinută şi de preşedinţia franceză, potrivit Europe 1.

În 2010, polemica privind politica franceză faţă de romi a avut un efect direct asupra integrării în Schengen, afirmă site-ul JJD, adăugând că s-ar putea să se întâmple la fel şi în 2013, polemica fiind relansată marţi de ministrul francez de Interne.

Pornind de la declaraţiile acestuia, Le Nouvel Observateur încearcă să rezume concret situaţia romilor în Franţa. Astfel, cotidianul precizează că aceştia sunt în majoritate români sau bulgari, numărul romilor imigranţi în Franţa situându-se între 15.000 şi 20.000, potrivit Consiliului Europei. Conform Ministerului francez de Interne, în prezent există aproximativ 400 de tabere ilegale de romi, dintre care două treimi sunt în Ile-de-France.

Expulzările lor sunt consecinţa directă a deciziilor judecătoreşti, primarii fiind apoi cei care fac apel la forţele de ordine pentru a desfăşura aceste expulzări. În ultimul său raport, Amnesty International a estimat că numărul expulzărilor forţate este în creştere.

Politica Guvernului socialist nu reprezintă o ruptură faţă de politica dreptei, adaugă Le Nouvel Observateur, care precizează că abia după trei luni de şedere imigranţii sunt obligaţi să îşi găsească un loc de muncă, să urmeze studii sau să justifice că au resurse suficiente şi o asigurare medicală. Aceştia pot fi însă expulzaţi înaintea celor trei luni în caz de „tulburare a ordinii publice” sau fraude cu ajutoare sociale.

Ajutorul de repatriere, instituit în 2005 de Nicolas Sarkozy, care în perioada respectivă era ministru de Interne, şi în valoare de 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil, a fost redus în decembrie 2012 la 50 de euro de adult şi 25 de euro de copil minor.

Le Nouvel Observateur publică, de asemenea, în pagina de opinii, un articol în care Arno Klarsfled, avocat şi fost consilier al lui Nicolas Sarkozy, povesteşte despre vizita sa în cartierul Ferentari din Bucureşti, din urmă cu câţiva ani.

Descriind condiţiile precare în care trăiesc aceştia, prostituţia, consumul de droguri şi discriminarea cu care se confruntă copiii la şcoală, Klarsfled afirmă că nimeni nu are experienţă în această problemă de care trebuie să se ocupe Comisia Europeană. „Comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, este originară din Luxemburg, singura ţară din UE în care nu există un singur rom şi care se mândreşte cu aceasta. Sunt numiţi tehnocraţi care să se ocupe de romi, dar atunci când încep să aibă un pic de experienţă, în general după trei-patru ani, sunt mutaţi la alte servicii”, afirmă el.

El adaugă că „miliarde de euro disponibili pentru a-i ajuta sunt blocaţi pentru că Europa se teme că politicienii români corupţi pun mâna pe bani”. „Franţa şi Germania, şi mai precis Hollande şi Merkel, trebuie să acţioneze împreună, mână în mână, pentru a trata în sfârşit în mod serios şi uman acest dosar”, conchide el.

Te-ar mai putea interesa și
În Bucureşti a fost depăşită rata de acoperire vaccinală de 50% – Valeriu Gheorghiţă
În Bucureşti a fost depăşită rata de acoperire vaccinală de 50% – Valeriu Gheorghiţă
Preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a precizat marţi că în Capitală se înregistrează o rată de acoperire vaccinală de peste 50% din populaţia rezidentă eligibilă, de peste 12 ani,......
Compensații de miliarde de euro în toată Europa pentru cetățenii afectați de scumpirea abruptă a gazelor și electricității. Miniștrii energiei se întâlnesc la Bruxelles, ce a făcut până acum fiecare țară
Compensații de miliarde de euro în toată Europa pentru cetățenii afectați de scumpirea abruptă a gazelor și electricității. ...
Creșterea costurilor cu gazul și energia electrică obligă guvernele europene să discute despre miliarde de euro care ...
Legea pentru interzicerea înstrăinării participaţiilor statului – Cîţu speră să fie abrogată cât mai repede
Legea pentru interzicerea înstrăinării participaţiilor statului – Cîţu speră să fie abrogată cât mai repede
Premierul Florin Cîţu a declarat marţi că îşi doreşte ca piaţa de capital să joace un rol important în finanţarea ...
Nivelul poluanţilor atmosferici este prea ridicat în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu
Nivelul poluanţilor atmosferici este prea ridicat în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu
Mulţi cetăţeni ai Uniunii Europene inspiră zilnic un nivel inacceptabil de ridicat de poluanţi atmosferici, potrivit ...