Procesul de redeschidere a minelor de magneziu şi grafit ar putea începe în 2023 – ministrul Economiei

Procesul de redeschidere a minelor de magneziu şi grafit ar putea începe în 2023, cu anumite condiţionări privind calitatea în ceea ce priveşte minele de grafit, a anunţat, marţi, ministrul Economiei, Florin Spătaru.
AGERPRES - mar, 17 mai 2022, 15:44
Procesul de redeschidere a minelor de magneziu şi grafit ar putea începe în 2023 - ministrul Economiei

„Au existat Hotărâri de Guvern pentru închiderea acestor exploatări. Redeschiderea minelor de grafit presupune adoptarea normelor de aplicare a Legii minelor în care să fie menţionat, ca obiectiv, redeschiderea minelor închise şi, de asemenea, Hotărâri de Guvern care să ducă la redeschiderea acelor mine, punctual. Dacă un astfel de demers este în mâna Guvernului, aici vorbim şi de implicarea Parlamentului, atunci finalizarea procesului s-ar putea realiza în cursul acestui an. Dacă vorbim şi de aprobarea Parlamentului, voi face un apel către membrii Parlamentului pentru adoptarea în regim de urgenţă a unor astfel de acte normative pentru că avem nevoie de ele: avem un mare producător de aluminiu, avem doi mari producători din industria automotive şi avem industrie orizontală extrem de puternică. Avem nevoie de aceste resurse. Ca să concluzionăm: ne propunem ca până la sfârşitul anului să finalizăm aprobarea acestor acte normative, urmând ca investiţiile efective să poată să fie realizate începând cu 2023. Pentru asta discutăm cu Comisia Europeană, pentru a găsi resursele necesare prin fonduri europene pentru retehnologizare”, a afirmat Florin Spătaru, la conferinţa „România şi industriile de vârf: Cum putem folosi oportunitatea resetării accelerate a economiei europene”, scrie Agerpres.

Ministrul Economiei a precizat că minele de grafit se redeschid cu anumite condiţionări privind calitatea acestui grafit.

„În ceea ce priveşte forţa de muncă, pe lângă personalul care a lucrat în acest sector, şi care în continuare este în activitate, discutăm de crearea unor parteneriate într-o alianţă europeană privind exploatarea materiilor prime cu ajutorul cărora vom putea finanţa şi actualiza curriculele de studii pentru universităţile de profil. Mă refer la Universitatea din Petroşani, la Universitatea Bucureşti şi alte universităţi din ţară. Cu ajutorul unui astfel de demers vom reuşi să asigurăm o forţă de muncă calificată care să poată să continue un astfel de proces”, a mai spus ministrul.

El a subliniat că redeschiderea acestor mine şi retehnologizarea lor este un proces de durată.

„În acest timp putem facem reactualizarea acestor curricule. Am făcut demersuri la Ministerul Educaţiei să discutăm pe subiectul competenţelor şi pe subiectul calificărilor pentru un astfel de segment. Este un proces care va începe în 2023”, a adăugat Florin Spătaru, menţionând că „de 30 de ani de zile nu am făcut altceva decât să închidem nişte mine”.

Totodată, ministrul Economiei a precizat că la nivelul CE a fost revizuită politica industrială.

„Au fost identificate 137 de materii prime critice de care Uniunea Europeană este dependentă, ţinând cont de obiectivele pe care şi le-a stabilit, în ceea ce priveşte mobilitatea şi decarbonizarea. România are o parte din aceste resurse, pe care noi le-am exploatat în anii anteriori şi după aceea am închis minele. Din raţiuni economice, nu comentez ce s-a întâmplat, pentru că nu s-a întâmplat doar în Romania lucrul acesta”, a mai spus Florin Spătaru.

Potrivit acestuia, una dintre materii prime este magneziul, un element foarte important pentru producţia de aluminiu şi pentru industria automotive.

„În această zonă am demarat împreună cu ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, n.r.) discuţii şi avem în consultare publică în acest moment normele de aplicare a legii minelor, pas esenţial pentru demararea acestor proiecte. De asemenea împreună cu Comisia Europeană am demarat discuţii pentru identificarea posibilităţilor de finanţare a unor astfel de proiecte, atât pentru zona de exploatare cât şi pentru zona de procesare pentru că nu exista suficient să exploatăm şi să trimitem în altă parte procesarea. Trebuie să creăm acest lanţ de valoare în Uniunea Europeană şi în România”, a adăugat ministrul Economiei.

Te-ar mai putea interesa și
Ce români au mai rămas în clubul select al miliardarilor din tradingul de cereale
Ce români au mai rămas în clubul select al miliardarilor din tradingul de cereale
Familia Mergeani, printre puținii miliardari români din tradingul de cereale, a rămas și anul trecut sub pragul de 1 miliard de lei înregistrat în 2023. Totuși, businessul a crescut cu 47%......
Profit de peste 3 miliarde de lei pentru marile bănci din România. Top 5 la 3 luni din 2026
Profit de peste 3 miliarde de lei pentru marile bănci din România. Top 5 la 3 luni din 2026
Banca Transilvania rămâne lider absolut al sistemului bancar pe toate planurile. Primele cinci bănci din România sunt ...
Peste 8 milioane de români sunt acționari la Petrom, Hidroelectrica sau Digi, deși majoritatea nu știu. În ce companii au dus banii fondurile private de pensii
Peste 8 milioane de români sunt acționari la Petrom, Hidroelectrica sau Digi, deși majoritatea nu știu. În ce companii ...
Peste 8 milioane de români, mai precis 8,32 de milioane, sunt acționari în companii listate la Bursa de Valori București. ...
Mult-așteptata centrală electrică pe gaze de la Iernut: austriecii de la TUV vor superviza finalizarea și punerea în funcțiune, estimate pentru finalul anului 2026
Mult-așteptata centrală electrică pe gaze de la Iernut: austriecii de la TUV vor superviza finalizarea și punerea în ...
TUV Austria România este câșigătorul final al licitației de contractare de servicii de management de șantier pentru ...