1EUR = 4.7216 RON | Bucureşti 34 º

Companii

Producătorii de medicamente acuză Ministerele Sănătăţii şi Finanţelor că vor să distrugă industria locală a medicamentelor ieftine

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) acuză Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice că acţionează deliberat pentru dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţa din România, dar şi pentru distrugerea industriei locale producătoare de medicamente.

„Nu putem avea o altă explicaţie pentru faptul că nici cu ocazia bugetului pentru anul 2018 cele două ministere nu au luat nicio măsură pentru protejarea medicamentelor generice ieftine, a căror dispariţie de pe piaţă este confirmată de entităţi independente”, spune Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi în marea lor majoritate fabricate în România, potrivit datelor companiei de cercetare şi studii de piaţă Cegedim.

„Toate avertismentele medicilor şi industriei sunt pur şi simplu ignorate de Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, şi cel al Finanţelor, Ionuţ Mişa, deşi criza medicamentelor ieftine afectează în principal pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni şi pe bolnavii cronici şi are un efect catastrofal asupra liniilor de producţie ale fabricilor locale”, spune Dragoş Damian, director executiv al PRIMER.
„Este neînţeles cum doi miniştri social-democraţi acţionează împotriva propriului electorat şi a programului de guvernare,” adaugă Damian.

Impunerea taxei clawback asupra medicamentelor ieftine este principala cauză a dispariţiei acestora, spun APMGR şi PRIMER. 

„Am înţeles constrângerile bugetare care au dus la introducerea acestei taxe, dar nu putem fi de acord cu aplicarea acesteia în mod uniform, în condiţiile în care nu medicamentele ieftine sunt acelea care cresc cheltuielile statului,” a declarat Grecu.

„Prin continuarea acestei politici, Ministrul Sănătăţii şi Ministrul Finanţelor Publice prejudiciază bugetul de stat, pentru că unele medicamente ieftine sunt pur şi simplu înlocuite cu variante mai scumpe,” atrage atenţia Grecu.

APMGR şi PRIMER susţin că recentele acuzaţii vehiculate în presă de foşti oficiali din domeniul sănătăţii, care acuză companiile farmaceutice de promovarea unor interese pur comerciale, sunt absurde. „Nu companiile farmaceutice sunt acelea care au alocat pentru consumul cu medicamente un buget rămas la nivelul anului 2012. Nu acestea au gândit o taxă clawback care se aplică în mod uniform şi medicamentelor care costă mii de euro şi celor ieftine şi care duce la dispariţia de pe piaţă a celor din urmă,” spune Grecu.

APMGR şi PRIMER spun că susţinătorii unei taxe clawback aplicate uniform în numele protejării bugetului de stat nu fac decât să fie părtaşi la distrugerea economiei româneşti.

„De criza medicamentelor ieftine beneficiază anumite corporaţii şi anumiţi distribuitori, în detrimentul producătorilor locali şi spre paguba pacientului român,” spune Dragoş Damian.

„Fabricile de medicamente din România sunt un sector economic cu înalta valoare adăugată, plătesc taxe şi impozite în ţară, au creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigură medicamente esenţiale pentru pacienţii români, dar sunt complet ignorate de autorităţi,” adaugă Damian.

„Nu cerem favoruri, cerem un tratament egal. Nu e corect să stăm la aceeaşi masă, unii să mâncăm fasole, alţii icre negre, dar nota de plată să fie împarţită egal,” spune Damian.

Doar taxele pe salarii plătite de producătorii români de medicamente, care asigură 8.000 de locuri de muncă, se ridică la aproximativ 80 milioane euro anual.

APMGR şi PRIMER consideră că atât Ministrul Sănătăţii, cât şi Ministrul Finanţelor Publice trebuie să acţioneze imediat şi să-şi asume răspunderea pentru problemele de sănătate ale celor care nu-şi vor mai găsi medicamentele de zi cu zi, şi pentru cei care-şi vor pierde locurile de muncă în fabricile româneşti de medicamente.

„Am făcut un apel către Prim-Ministrul Mihai Tudose pentru a sprijini eforturile noastre de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele ieftine. Sperăm să o facă înainte ca lipsa de reacţie a celor doi miniştri să aibă efecte catastrofale asupra populaţiei şi economiei,” spune Adrian Grecu.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia-a Sun Pharma company, Teva, Zentiva - o companie Sanofi.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producție în Bucureşti, Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş şi Constanţa, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice care acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu circa 1,5% la PIB şi asigură peste 8.000 de locuri de muncă.

Din Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România fac parte: AC Helcor, Antibiotice, B. Braun, Bioeel, Biofarm, Gedeon Richter, Labormed Alvogen, Laropharm, Magistra C&C, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia Sun Pharma, Vim Spectrum.

Producătorii de medicamente generice care fac parte din Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România au 16 fabrici de medicamente în ţară, unde se fac peste 1.500 de medicamente la standarde internaţionale.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO