Profiturile micilor patroni, mană cerească pentru Buget. Statul a încasat doar în ianuarie aproape 1 miliard de euro de la salariați și microîntreprinderi, mai mult decât din accize. Deficitul s-a dublat

Sumele obținute de Stat din impozitul pe salarii și venituri au fost, în ianuarie 2023, cu 68,5% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut. Se consemnează astfel un record istoric în ceea ce privește încasările bugetare din această categorie de impozite.
Ion Dobreanu - mie, 01 mart. 2023, 22:05
Profiturile micilor patroni, mană cerească pentru Buget. Statul a încasat doar în ianuarie aproape 1 miliard de euro de la salariați și microîntreprinderi, mai mult decât din accize. Deficitul s-a dublat

Statul român a încasat, doar în ianuarie 2023, aproape 4,5 miliarde de lei din impozitul pe salarii și venituri, aceasta fiind cea mai mare sumă trecută vreodată la acest capitol. Cu tot cu impozitul pe profit și cu cel pe câștiguri de capital, arată ultimele date publicate de Ministerul Finanțelor (MF), suma se apropie de 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro, mai mult decât veniturile din accize, care au scăzut pe fondul reducerilor pentru categoria carburanți.

Singurul capitol din categoria venituri unde au mai existat creșteri substanțiale este „Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati”, cu un plus de 27% în ianuarie 2023 față de ianuarie 2022.

De altfel, capitolul „impozit pe salarii și venituri” a avut cea mai importantă creștere din toate categoriile de venituri, urcând cu 68,5% față de luna ianuarie 2022. Această evoluție a fost influențată în principal de creșterea semnificativă a dividendelor distribuite pentru anul 2022, cu reținerea impozitului de 5%. La jumătatea lui 2022 erau înregistrate în România peste 700.000 de microîntreprinderi, care se încadrau, până la 1 ianuarie 2023, la impozit de 2% pe venit și 5% pe dividend. Cel mai probabil mulți dintre acționarii acestor microîntreprinderi au optat să plătească impozitul în 2022, în condițiile în care din 2023 acesta crește până la 8%. Astfel că, în ianuarie, sporul încasărilor din impozitul pe dividende a fost de aproape 360%. 

Amintim că de la 1 ianuarie 2023 s-au schimbat regulile pentru microîntreprinderi. Iată cele mai importante modificări:

  • Veniturile microîntreprinderilor nu pot depăși 500.000 de euro, față de 1 milion de euro cât era anterior;
  • Pentru a continua să se încadreze la impozitul pe venit, firma trebuie să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă;
  • Cel puțin 80% din veniturile microîntreprinderii trebuie să fie realizate de activități altele decât cele de consultanță;
  • Societățile care nu respectă cele trei condiții de mai sus vor plăti impozit pe profit (16%), nu impozit pe venituri;
  • Impozitul pe venit scade de la 3% la 1%;
  •  Impozitul pe dividendele încasate de acționari crește de la 5% la 8% pe an.

Deficit dublu față de 2022. Mai mulți bani din impozitul pe salarii și venituri decât din accize. Creșteri uriașe ale cheltuielilor cu dobânzile și subvențiile. Asistența socială a înghițit peste 52% din venituri

În perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2023, deficitul bugetar s-a ridicat la puțin peste 4 miliarde de lei, ceea ce raportat la Produsul Intern Brut (PIB) înseamnă 0,25%. Procentul este de două ori mai mare decât în perioada similară a lui 2022, când deficitul nu a sărit de 0,12% din PIB.

În ianuarie 2023, principalele surse de venit ale Statului au fost, ca de obicei, contribuțiile de asigurări (12,4 miliarde de lei cu 9% plus) și TVA (9,7 miliarde de lei cu un plus de sub 2%). Pe al treilea loc la capitolul venituri vine impozitul pe salarii și venituri, despre care am scris mai sus.

A patra sursă de venituri au fost accizele, care au înregistrat un minus de aproape 24% până la 2,9 miliarde de lei. Scăderea din capitolul accize a fost generată de reducerea aplicată la acciza pentru combustibili.

În ceea ce privește cheltuielile, se remarcă plățile aferente dobânzilor și subvențiilor. La categoria dobânzi se înregistrează o creștere de peste 82% la circa 3 miliarde de lei, iar subvențiile (acordate exclusiv administrațiilor locale) au crescut cu 107% la aproape 1,3 miliarde de lei.

Cheltuielile cu asistența socială rămân de departe cele mai mari, depășind 19 miliarde de lei (peste 52% din veniturile sau cheltuielile totale), după o creștere de 6,6%, iar cheltuielile de personal ocupă al doilea loc, cu aproape 9,8 miliarde de lei, după o creștere de 5,5%.

 

Te-ar mai putea interesa și
Slovacia şi Ungaria susțin că Ucraina a oprit livrările de petrol făcute de grupul rusesc Lukoil, dar că primesc în continuare petrol de la alte companii ruse
Slovacia şi Ungaria susțin că Ucraina a oprit livrările de petrol făcute de grupul rusesc Lukoil, dar că primesc în ...
Slovacia şi Ungaria au anunţat joi că nu mai primesc petrol de la principalul lor furnizor, grupul petrolier rus Lukoil, după ce Ucraina a impus un embargou cu privire la tranzitul resurselor de......
Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Metodologia de determinare şi colectare a contribuţiei aferente contractelor pentru diferenţă
Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Metodologia de determinare şi colectare a contribuţiei aferente contractelor ...
Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat joi Ordinul preşedintelui ANRE nr. 51/2024 pentru adoptarea Metodologiei de ...
Companiile Repsol şi EDF își unesc forțele pentru a participa la licitațiile pentru construirea de centrale eoliene maritime în Spania și Portugalia
Companiile Repsol şi EDF își unesc forțele pentru a participa la licitațiile pentru construirea de centrale eoliene ...
Repsol şi EDF Renewables, filiala companiei franceze EDF, au ajuns la un acord să "îşi unească forţele" în perspectiva ...
Preşedintele slovac Peter Pellegrini anunță că țara sa nu va boicota președinția ungară a Consiliului UE
Preşedintele slovac Peter Pellegrini anunță că țara sa nu va boicota președinția ungară a Consiliului UE
Slovacia nu se va alătura niciunei tentative sau acţiuni vizând boicotarea preşedinţiei ungare a Consiliului UE, a declarat ...