Proiect de lege: românii care nu se vaccinează vor suporta costurile tratamentelor pentru bolile ce pot fi prevenite

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deputaţii liberali Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga, Horia Cristian au depus la Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenţie în sănătate, care prevede că românii care refuză să participe la programele de prevenţie pot fi obligaţi să suporte, parţial sau total, costurile tratamentelor bolilor, potrivit Agerpres.

Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenţia se desfăşoară în baza unei politici şi a unei strategii pe termen mediu şi lung, materializate sub forma unui program naţional de prevenţie multianual, care are subprograme anuale.

Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a declarat, sâmbătă, că proiectul de lege privind prevenţia în sănătate prevede ca cetăţenii să fie informaţi, să primească gratuit aceste servicii ca un drept şi o responsabilitate a statului român faţă de ei, dar solicită ca şi aceştia să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate.

„De aceea, cetăţenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenţie, însă în cunoştinţă de cauză, fiind avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor. Aceasta va fi opţiunea fiecărui cetăţean în parte după ce a fost informat şi el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulţi cetăţeni, asociaţii ale pacienţilor şi profesionale şi se vor identifica soluţiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte”, a explicat Eugen Nicolăescu, într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit liderului liberal, este foarte important faptul că, pentru prima dată, va fi o lege a prevenţiei în sănătate pentru toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi.

„Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat şi nu din banii asiguraţilor – ceea ce este corect, echitabil şi vor rămâne mai multe fonduri pentru asiguraţi, contribuabilii la fondul de asigurări de sănătate. Legea va prevede ca 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an să se regăsească în alocări din bugetul de stat pentru prevenţie, adică peste 600 de milioane de euro”, mai susţine Nicolăescu

Politica, strategia şi programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate, o entitate care se înfiinţează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătăţii. Finanţarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate.

Proiectul de lege prevede că toţi cetăţenii români, precum şi rezidenţii legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toţi beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.

Orice cetăţean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenţie, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parţial sau în totalitate, costurile tratamentului.

„Sau, altfel spus, (poate – n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în primă etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare”, spun iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.