Gazoductul Nord Stream-2 provoacă discordie în Europa. Statele din Europa de Est se opun proiectului

În septembrie, Gazprom şi cinci companii energetice europene (E.ON, BASF/Wintershall, OMV, ENGIE şi Royal Dutch Shell) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream-2, care va permite Rusiei să ocolească complet Ucraina, din 2019. Însă, mai multe state membre UE, în principal state din Europa Centrală şi de Est, se opun acestui proiect care, în opinia lor, nu este în interesul UE.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Proiectul gazoductului de zece miliarde de euro (11 miliarde de dolari) nu este în linie cu principiile reglementărilor UE şi ridică semne de întrebare privind securitatea energetică a continentului, susţine Maros Sefcovic. Nord Stream-2, care poate îndeplini aproape 15% din actualul necesar de gaze naturale al UE, este cheia planurilor Rusiei de a-şi majora exporturile.

Opt guverne europene au semnat o scrisoare în care ridică unele obiecţii faţă de proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, potrivit unui document consultat de Reuters.

Semnatarii scrisorii, adresată preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

‘Proiectul Nord Stream-2 ridică anumite riscuri la adresa securităţii energetice în regiunea Europei Centrale şi de Est. Acesta ar influenţa puternic evoluţiile de pe piaţa gazelor şi tranzitul gazelor în regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina’, se arată în scrisoarea datată 7 martie.

Copia scrisorii consultată de Reuters este semnată de premierii Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei, României şi de preşedintele Lituaniei.

‘La început, au existat voci puternice care au susţinut că este un proiect strict comercial, dar eu nu-mi amintesc ca nici un alt proiect comercial să fie atât de dezbătut la nivel politic. A produs dezbateri intense geopolitice privind viitorul Ucrainei şi securitatea energetică a sud-estului Europei’, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru uniune energetică.

Acesta a adăugat că, în actuala formă, proiectul nu este compatibil cu legislaţia UE şi multe probleme încă trebuie rezolvate cu autorităţile de reglementare din Germania, ceea ce i-ar putea îndepărta pe potenţialii investitori.

‘Într-o perioadă în care nu numai bugetele statelor, ci şi cele ale companiilor energetice, sunt afectate de scăderea preţurilor ţiţeiului şi gazelor naturale, sunt convins că fiecare companie energetică va analiza cu multă atenţie dacă va participa într-un proiect care încă are probleme legale nerezolvate şi care a dus la o importantă dezbatere politică’, susţine Maros Sefcovic.

Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Şi adjunctul secretarului american de stat pentru diplomaţie energetică, Robin Dunnigan, a avertizat recent că, prin recenta înţelegere încheiată de companiile europene cu Gazprom, Uniunea Europeană nu face decât să-şi sporească dependenţa energetică faţă de Rusia, deşi la nivel declarativ susţine că doreşte să o diminueze.